Motivul pentru care balerinele nu își pierd echilibrul în timpul piruetelor, explicat de cercetători

Balerinele pot să efectueze piruete complicate, fără să amețească și fără să își piardă echilibrul, grație structurii creierului, modificată cu ajutorul antrenamentelor, au anunțat oamenii de știință, citați de AFP.

Realizând atât de multe piruete complicate, ani întregi, pe parcursul antrenamentelor, balerinele își modelează creierul în așa fel încât acesta anulează semnalele trimise de organele din urechea internă (sistemul vestibular) care administrează echilibrul, afirmă autorii unui studiu publicat recent în revista Cerebral Cortex.

Pentru majoritatea oamenilor, o rotație prea rapidă generează apariția senzației de amețeală: fluidele din urechea internă continuă să se miște chiar și după ce capul devine imobil, așa cum cafeaua continuă să se învârtă în ceașcă după ce oamenii încetează să amestece zahărul cu lingurița.

JUSTIȚIE De ce a decis Judecătoria condamnarea fostei primărițe a Sectorului 1, Clotilde Armand. În camera preliminară s-a vorbit de o stare de periculozitate a faptei edilului

06:00

DIPLOMAȚIE Liderii Chinei și Indiei i-au cerut lui Putin să pună capăt războiului din Ucraina

06:00

„Amețeala, senzația de a fi încă în mișcare, deși în realitate am încetat să ne mișcăm, este o problemă curentă (…) Dar balerinele par că pot să se controleze pentru a nu suferi din cauza amețelii, iar noi am dorit să aflăm motivul din spatele acestui fenomen și dacă răspunsul obținut ar putea să îi ajute pe pacienții noștri”, a explicat într-un comunicat medicul Barry Seemungal, profesor la Imperial College of London.

Cercetătorii britanici au studiat un grup de 29 balerine și un grup de control de 20 de femei tinere care practicau canotajul, cu vârste și condiții fizice similare cu cele ale balerinelor.

Participantele la studiu au fost plasate într-un fotoliu pivotant care se învârtea în jurul propriei axe, într-o obscuritate totală. Ele au fost instruite să acționeze o mică manivelă atunci când aveau senzația că se învârteau în continuare și după ce fotoliul nu se mai mișca, fapt care a permis măsurarea în același timp a duratei și a intensității amețelii.

Cercetătorii au monitorizat, totodată, reflexele oculare declanșate de urechea internă, apoi au examinat creierele participantelor la studiu cu ajutorul unui RMN.

În cazul balerinelor, simptomele (senzația de amețeală, reflexe oculare) au durat întotdeauna mai puțin decât în cazul canotoarelor.

RMN-ul cerebral a dezvăluit diferențe considerabile între cele două grupuri, în zona cerebelului care primește semnalele trimise de sistemul vestibular – mai mică la balerine – și în zona cortexului cerebral, responsabilă cu apariția senzației de amețeală.

„Întrucât nu este «util» pentru o balerină clasică să aibă vertijuri sau să se simtă dezechilibrată, creierul ei se adaptează de-a lungul anilor pentru a anula acele informații. În consecință, semnalul care ajunge la creier este redus, fapt care le face pe balerine mai rezistente în fața senzației de amețeală”, a explicat profesorul Seemungal.

„Dacă vom putea să țintim sau chiar să controlăm aceleași zone ale creierului la pacienții noștri care suferă de amețeli cronice, vom putea să înțelegem în ce fel vom putea să îi tratăm mai bine”, a adăugat coordonatorul studiului.