RMGC: Am folosit cu bună credință harta de la IGR, am primit acordul CONSIB pentru baraj

Roșia Montană Gold Corporation afirmă că a folosit cu bună credință harta bazinului Văii Corna achiziționată de la Institutului Geologic al României, care nu indică vreo fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului, ce a fost autorizat de Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor.

Reprezentanții RMGC se declară nevoiți să respingă ferm „acuzațiile defăimătoare ale directorului general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. Ștefan Marincea, referitoare la falsificarea hărților bazinului Văii Corna și la siguranța iazulului de decantare din acest amplasament”, făcând referire la afirmațiile făcute de directorul IGR, marți, când a fost audiat de Comisia specială din Parlament pentru proiectul de la Roșia Montană.

„RMGC a folosit cu bună credință harta geologică achiziționată de la IGR, care nu indică niciun fel de fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului și a iazului de decantare. RMGC a folosit cu bună credință Harta geologică (foaia Abrud, scara 1:50.000) achiziționată chiar de la IGR și întocmită în anul 1979, care în zona Corna nu prezintă niciun fel de falie majoră care să afecteze stabilitatea barajului și a iazului de decantare. RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universității București: această instituție, în urma cartărilor geologice și structurale efectuate în teren în anul 2010, a confirmat absența faliilor majore în perimetrul respectiv”, se arată în comunicatul companiei.

CONTROVERSĂ Aliații SUA din Orientul Mijlociu devin tot mai frustrați de politica americană față de Iran, pe care o văd ca fiind inconsecventă și ineficientă

22:51

REACȚIE Dragoș Pîslaru nu vede nicio problemă în cazul întâlnirii dintre Bolojan și șefa CCR. Ministrul cere Curții să nu mai amâne deciziile care vizează jaloanele din PNRR

22:34

Astfel, reprezentanții RMGC resping „categoric acuzația falsificării vreuneia dintre hărți prin ștergerea faliilor, acuzație formulată de către directorul general al IGR”.

Totodată, ei mai atrag atenția că siguranța barajului de la Roșia Montană a fost „unanim recunoscută la nivel național de către Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) și confirmată prin acordul de funcționare în siguranță”.

„Investigațiile geologice și geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice și geotehnice, a nenumărate puțuri geotehnice, teste geotehnice în teren și în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenței unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime și care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna”, se mai arată în comunicat.

Potrivit RMGC, „concluzia tuturor acestor studii, rapoarte și expertize realizate de cele mai prestigioase instituții de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică – recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial – a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj și iazul de decantare al sterilelor”.

Directorul general al Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea, audiat marți la Comisia specială pentru proiectul de la Roșia Montană din Parlament, a criticat proiectul RMGC, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile și respectului față de mediu, nici „valorificarea complexă” și nici Directiva deșeurilor periculoase.

Ștefan Marincea a spus că modul de prezentare a analizelor de către companie „este viciat” și că această companie a trișat diluând conținuturile prin probare neselectivă.

„Susțin cu argumente științifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize”, a declarat directorul general al Institutului Geologic Român.

„S-a vorbit de absența faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărți ale companiei sunt burdușite de falii. Am freatic și falii, nu pot să pun deșeuri periculoase”, le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este „de nota cinci” și că ar trebui modificat substanțial și adaptat la practicile europene.

Marincea a fost întrebat de către președintele Comisiei Roșia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.

„E un fals grosolan, e o situație penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.

Ștefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmații ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.

„Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului și pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmații din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi și fisuri sub acel uriaș bazin de decantare”, a explicat Marincea.

El a arătat că nu poți, ca român, să fii de acord, pentru optimizarea profitului, cu existența unor costuri uriașe după exploatare.

„În cazul acestui proiect, din cauza amplorii extraordinare și a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare – n.r.) pot fi comparate cu cele de la Yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian, pentru a menține în stare de îngheț un lac cu cianuri abandonat, cheltuiește anual un miliard de dolari canadieni (peste 960 milioane de dolari americani, n.r. ) până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriți de serviciile geologice din țările nordice, din Ungaria și din Franța care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning”, a precizat Marincea.