Cum au dispărut Roșia Montană și RMGC din legea trimisă de Ponta în Parlament. Și o dedicație la final

După 40 de zile de lucrări intense, membrii Comisiei parlamentare însărcinate cu „elaborarea unei legi cadru pentru exploatările minereurilor auro-argentifere” au reușit performanța de a aproba aceeași lege trimisă de Victor Ponta, dar cu alte cuvinte. Principala preocupare a senatorilor și deputaților a fost să ascundă RMGC în textul actului normativ, cu alte cuvinte să facă o lege cu dedicație, fără a specifica precis cui îi este ea dedicată. Astfel, chiar dacă au scos din text orice referire explicită la Roșia Montană, spre final proiectul RMGC este declarat „de utilitate publică” și „de interes public deosebit”. Mai exact, se precizează că „proiectul minier privind exploatarea auro-argentifere care face obiectul licenței de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este de utilitate publică, în sensul articolului 1 din Legea 33-1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, republicată și de interes public deosebit, în sensul art. 2 (7) alin. 2, lit. c) din legea apelor nr 107/1996, cu modificările și completărilor ulterioare”, se precizează în proiect, la propunerea PSD.

Licența de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este chiar cea pe care o deține în acest moment RMGC.

FOTO: Gândul.info

Astfel, prin declararea exploatării de la Roșia Montană de „interes public național deosebit” și de „utilitate publică”, proprietarii de terenuri și imobile din perimetrul respectiv pot fi expropriați fără drept de refuz, singura cale de atac fiind în instanță dacă nu sunt mulțumiți de suma primită. Tot prin aceste amendamente se acordă companiei investitoare dreptul la a reconfigura perimetrul de exploatare atunci când consideră că este nevoie, la o simplă solicitare ANRM.

CONTROVERSĂ Cum și-a pus Roman Abramovici averea la adăpost cu ajutorul celei mai mari firme de contabilitate din lume. Cazul lui este doar vârful aisbergului

00:25

DECES A murit unul dintre principalii actori ai serialului „Breaking Bad”. Avea doar 34 de ani

00:17

În același timp, un alt amendament propus de pesediști ar permite scoaterea definitivă a 255 de hectare din fondul forestier național.

„(3) În vederea operaționalizării proiectului minier prevăzut la alin 1, prin hotărâre de guvern, se poate aproba scoaterea definitivă din fondul forestier național a unei suprafețe totale de până la 255 de hectare de teren din cadrul perimetrului minier prevăzut în licenței de concesiune aprobată prin hotărârea de guvern 458/1999″.

FOTO: Gândul.info

„Substanțialele” schimbări

De-a lungul celor cinci săptămâni de lucru, parlamentarii din comisia specială Roșia Montană au criticat proiectul în forma venită de la Guvern, spunând, în repetate rânduri, că este nesatisfăcător și că nu poate fi votat în această formă. Din acest motiv, în explicațiile parlamentarilor, amendamentele depuse modifică substanțial și radical legea.

„Nu avem cum să îl susținem, din moment ce l-am modificat substanțial, este nesatisfăcător, ca să nu spun mai mult. Mergem mai departe cu amendamentele care până acum s-a dovedit că modifică radical legea”, a declarat președintele comisiei, Darius Vâlcov, după ultima ședință.

Însă acele modificări „substanțiale” nu sunt chiar atât de radicale, dimpotrivă. Chiar dacă au rebotezat proiectul, scoțând sintagma Roșia Montană din titlu și text și orice referire explicită la RMGC, parlamentarii din comisie au restructurat cele nouă articole,  păstrând însă aproape toate prevederile inițiale.

Cine are dreptul să exproprieze

La articolul 6, care face referire la Legea minelor și la dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrul de exploatare, Ministerul Justiției a avertizat că „o astfel de derogare de la Codul Civil ar duce la o confuzie între dreptul de proprietate publică și dreptul de proprietate privată”.

„Dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrul respectiv, asupra cărora statul român sau unitățile administrativ-teritoriale dețin un drept de proprietate publică sau privată, va fi atribuit direct titularilor licențelor de exploatare minieră”, se arată în proiectul de lege trimis de Guvern. Din acest alineat, parlamentarii au eliminat termenul de „privată” și au completat cu faptul că va fi atribuit prin negociere directă.

FOTO: Gândul.info

Tot la sugestia Ministerului Justiției, parlamentarii au încercat să rezolve și problema expropriatorului. Astfel, în lege se precizează concret că expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, fiind eliminată sintagma „acționând prin titularii licențelor de exploatare , la solicitarea acestora”.

Cu toate acestea, s-a păstrat și modalitatea de plată pentru exproprieri, aceasta fiind făcută de către reprezentantul desemnat al expropriatorului.

O problemă rămasă neschimbată se regăsește tot la articolul 6, punctele 4 și 5. Deși în avizul Ministerului Justiției se arăta că nu ar trebui să fie declanșată procedura de expropriere fără aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți, în noua formă a proiectului se păstrează aceeași modalitate. Mai mult, a fost eliminată specificația că cererea de expropriere trebuie să fie însoțită de planul de amplasament al imobilelor respective, vizat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Termenul pentru care urmează a fi încheiat contractul de concesiune, de 49 de ani, vizat în primă fază de MJ ca fiind neconstituțional, a fost și el păstrat în noua formă a proiectului.

Extinderea perimetrului de exploatare, la latitudinea ANRM

Nemulțumiri au existat și  vizavi de faptul că RMGC avea, practic, dreptul să extindă perimetrul de exploatarea după bunul plac. În proiectul trimis de premierul Ponta în Parlament, ANRM era mandatată să reconfigureze perimetrele miniere la o simplă cerere a RMGC. În forma propusă de pesediști în comisia specială, se elimină obligativitatea și i se lasă o simplă posibilitatea Agenției de a face acest lucru. „La solicitarea titularului licenței de exploatare, ANRM poate să reconfigureze perimetrele miniere adiacente”.

Între membrii din comisia parlamentară pentru Roșia Montană, în special între liberali și pesediști, au existat tensiuni de-a lungul lucrărilor. În timp ce peneliștii doresc respingerea fermă a proiectului în forma venită de la Guvern, social-democrații au încercat să cadă la pace încercând să-i convingă să semneze noul proiect, cu promisiunea că este vorba despre o lege generală, care se va aplica tuturor exploatărilor auro-argentifere. „Aceeași Mărie cu altă pălărie”, a fost reacția liberalilor la ieșirea din ultima ședință a comisiei speciale.