Dreptul la protest, sub asediu în Belgia. Un proiect de lege controversat interzice participarea persoanelor la demonstrații timp de până la 6 ani

Dreptul fundamental la protest este pus sub semnul întrebării în Belgia după ce o variantă a unei legi controversate a ieșit din nou la suprafață după aproape trei ani. Cu toate că, în anul 2023, mobilizarea masivă a societății civile și a sindicatelor a obligat guvernul belgian să abandoneze proiectul inițial, trei deputați au depus recent o versiune revizuită a aceleiași măsuri. Proiectul de lege prevede pedepse cu închisoarea și amenzi pentru infracțiunile comise în timpul protestelor, dar și interdicția de a participa la manifestații pentru o perioadă de până la șase ani. Amnesty International consideră că o astfel de lege ar reduce la tăcere protestatarii pașnici și ar deschide calea unor instrumente de supraveghere inutile.

Inițiat de fostul ministru al Justiției, Vincent Van Quickenborne, proiectul de lege propunea să ofere judecătorilor puterea de a interzice participarea la demonstrații publice, timp de 3 până la 6 ani, a persoanelor condamnate pentru acte de vandalism, distrugere sau violențe în timpul adunărilor publice. Cu toate că scopul declarat a fost pedepsirea huliganilor și a celor care provoacă ciocniri violente cu poliția, sindicatele și ONG-urile s-au temut că măsura va fi folosită abuziv pentru a incrimina și bloca grevele legitime. Din cauza presiunii masive a străzii, guvernul federal belgian a decis în decembrie 2023 să abandoneze oficial acest proiect.

VIDEO Premierul desemnat Luca Niculescu susține că nimeni nu i-a garantat că va trece de votul Parlamentului și spune că situația țării este mai gravă decât acum câteva luni

22:48

POLITICĂ Luca Niculescu, despre acuzațiile că ar fi „omul francezilor”. Ce spune despre votul de învestitură și ce lucruri nu va face ca premier

22:41

 Loading ...

Cu toate acestea, o nouă versiune a controversatei legi, reambalată sub alte reforme ale codului penal, a fost readusă în Parlament de trei deputați. Sintagmele folosite în proiectul de lege revizuit, precum amenințarea la adresa „ordinii publice” sau participarea la acțiuni colective disruptive, rămân ambigue, ceea ce lasă loc de interpretări abuzive din partea autorităților.

Chiar dacă textul a fost modificat față de cel inițial din anul 2023, mecanismul oferă în continuare pârghii prin care protestatarii pașnici sau activiștii pot primi interdicții dacă o manifestație escaladează independent de voința lor. De asemenea, simpla existență a unei legi care transformă un protestatar într-un infractor îi va descuraja pe cetățenii cu intenți să își mai exercite dreptul la protest.

Amnesty International a criticat aspru această inițiativă legislativă și amintește că există deja sancțiuni precum amenzile și pedepsele cu închisoarea pentru cei care comit infracțiuni în timpul demonstrațiilor. Mai mult, ONG-ul subliniază faptul că inițiatorii proiectului de lege nu demonstrează de ce este nevoie de sancțiuni suplimentare pe lângă cele deja existente. Organizația atrage atenția, de asemenea, că o astfel de interdicție generală ar încălca libertatea de mișcare și ar forța autoritățile să recurgă la tehnologii de supraveghere în masă, precum recunoașterea facială pentru a putea controla aplicarea legii.