Cum vrea Guvernul să construiască grădinițe, școli, spitale și închisori în parteneriat public-privat: „un partener privat este, în toate cazurile, un operator mai eficient decât sectorul public”

Guvernul intenționează să construiască grădinițe, școli, spitale de stat și chiar închisori în parteneriat public-privat(PPP), în care partenerul privat va bugeta investiția, iar statul va plăti eșalonat pe durata contractului care poate ajunge până la 25 de ani. Aceeași prevedere se va aplica și în cazul autostrăzilor în care capacitatea de plată a utilizatorilor este redusă. Aceasta este soluția găsită de guvern pentru investițiile publice, în cazul proiectelor care nu pot fi exploatate din punct de vedere comercial. Altfel spus, în cazul unei autostrăzi care atrage trafic, investiția poate fi recuperată din taxa de autostradă, în vreme ce în cazul unui spital sau școli acest lucru aproape imposibil.

Așa a susținut luni, în fața senatorilor și deputaților PSD, ministrul Proiectelor de infrastructură și Investițiilor, Dan Șova, noua lege a parteneriatului public-privat, transmisă în Parlament la finalul lunii septembrie.

SOCIAL Știința din spatele familiei perfecte. Cei mai fericiți părinți ar fi cei care au două fiice, potrivit unui studiu chinez

13:22

FLASH NEWS Siegfried Mureșan, despre salarii și pensii în cazul în care va conduce viitorul Guvern: Vom avea creșteri cel mai probabil în bugetul pe 2027

13:21

Într-un document distribuit social-democraților, se arată că două sunt „considerentele principale care justifică recurgerea la PPP pentru implementarea  unui proiect de investiție publică” în loc să se implementeze prin achiziție publică: „1. partenerul public nu deține resursele financiare necesare realizării investiției. 2,. partenerul privat prin know-how și capacitatea inovativă deținută atât în legătură cu construcția, cât și întreținerea și operarea unui proiect de investiții are capacitatea de a bugeta proiectul la costuri mai mici de construcție/întreținere/operare”.

„Astfel, partenerul public apelează la un partener privat care are resursele financiare pentru realizarea investiției, este, în toate cazurile, un operator mai eficient  decât sectorul public, preia riscurile legate de construcție, disponibilitate, întreținerea și operarea investițiilor”, se arată în documentul pus la dispoziție de Șova parlamentarilor PSD.

Între avantajele explicate de ministru ar fi că „statul nu va trebui să bugeteze valoarea investiției, ci o va plăti eșalonat pe durata contractului (20-25 de ani)” și, implicit, va realiza mai multe lucrări în același timp.

Click pentru a mări documentele prezentate parlamentarilor

Firma care nu respectă contractul, înlocuită fără licitație

Legea parteneriatului public-privat a făcut obiectul unei consultări a autorităților române cu Comisia Europeană. Fără a prezenta rezultatul acestui demers, Guvernul a aprobat proiectul de lege și l-a transmis în Parlament cu prevederi modificate față de cele inițiale, transmise la Bruxelles. Proiectul a fost adoptat de Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE TRANSMIS ÎN PARLAMENT

Astfel a fost inclus un articol care îi permite statului să înlocuiască, din proprie inițiativă sau la cererea finanțatorilor, firma angajată într-un proiect de parteneriat public-privat și care nu își respectă obligațiile contractuale sau față de finanțatori, fără însă să inițieze o nouă procedură de atribuire, respectiv cu licitație sau cerere de oferte.

Lipsa unei noi proceduri de atribuire va fi posibilă dacă această variantă este inclusă în documentația inițială de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat. O nouă procedură de atribuire este tratată ca „necesitate” doar dacă în documentația de atribuire și în contract nu a fost inclusă acea variantă.

Astfel, documentul aprobat de Guvern stabilește că, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește din orice motiv obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, partenerul public, din proprie inițiativă sau la solicitarea finanțatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat. „Înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire numai dacă această posibilitate a fost prevăzută în cadrul documentației de atribuire inițiale într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, indicându-se cauzele unei astfel de înlocuiri potențiale și condițiile în care poate fi realizată, și dacă această posibilitate a fost inclusă în cadrul contractului de parteneriat public-privat. În absența îndeplinirii tuturor acestor condiții, orice înlocuire a partenerului privat necesită declanșarea unei noi proceduri de atribuire”, este decizia Guvernului.

Forma proiectului aprobat de Guvern diferă la acest capitol de cea transmisă Comisiei Europene spre consultare, înainte de aprobare.

Astfel, proiectul postat pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine cu mențiunea „Forma transmisă spre consultare Comisiei Europene” prevede că înlocuirea firmei angajate pentru un proiect de parteneriat public-privat va fi efectuată numai printr-o procedură de selecție.

„În cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește din orice motiv obligațiile potrivit contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, partenerul public, din proprie inițiativă sau la solicitarea finanțatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat în urma unei proceduri de selecție a unui nou partener privat. Condițiile unei astfel de înlocuiri vor putea fi convenite printr-un contract încheiat între partenerul public și finanțatorii proiectului. Contractul de parteneriat public-privat va conține în acest caz prevederi corespunzătoare care să permită partnerului public înlocuirea partenerului privat”, prevedea proiectul transmis la Bruxelles, potrivt Mediafax.

Legea parteneriatului public-privat aprobată în urmă cu trei ani și abrogată acum de Guvern includea, încă din prima secțiune, o serie de principii de bază, printre care nediscriminarea (definită în lege prin asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca orice investitor privat, indiferent de naționalitate sau cetățenie, să poată participa la procedura de selecție pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat și să aibă șansa de a deveni contractant), tratamentul egal (stabilirea și aplicarea oricând pe parcursul procedurii de încheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerințe, criterii identice pentru toți investitorii privați, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a participa la procedura de selecție și de a deveni contractant) și transparența (aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat).