Șeful Eurogroup le dă o veste proastă grecilor: Trebuie să facă mai multe sacrificii

Grecii trebuie să facă noi sacrificii și să adopte reformele structurale pe care le-au promis, întrucât mulți miniștri de Finanțe din Eurogroup, organizație în care sunt reprezentate statele zonei euro, încep să-și piardă răbdarea, a declarat președintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.

Guvernul elen trebuie să adopte reformele necesare pentru a crește competitivitatea țării și pentru a atrage investiții, a afirmat Dijsselbloem, potrivit cotidianului To Vima. Șeful Eurogroup a notat că Atena are încă multe de făcut și s-a arătat îngijorat de lipsa progreselor, notează cotidianul elen.

Troica creditorilor internaționali – formată din reprezentanți ai Comisiei Europeane, FMI și Băncii Centrale Europeane – a părăsit Atena și a anunțat că va reveni la începutul lunii decembrie pentru a relua o evaluare în cadrul de acordului de împrumut pentru Grecia. Evaluarea a început în septembrie, dar a fost întârziată din cauza unor dispute referitoare la măsuri de austeritate între experții troicii și autoritățile elene.

ECONOMIE Economistul PSD, mesaj pentru Ilie Bolojan. “În ultimii 6 ani, PNL a condus politica bugetară a României 66% din timp“

13:00

EXTERNE După 3 ani, s-au aprins luminițele și în bradul de Crăciun din Betleem

12:58

Într-un comunicat, troica a afirmat că au fost obținute „progrese”, dar că sunt necesare noi discuții, în timp ce un oficial de la Bruxelles a declarat că nu există încă un acord cu guvernul grec asupra tuturor aspectelor bugetului.

Ministrul de Finanțe elene, Yannis Stournaras, a transmis joi Parlamentului proiectul de buget pentru anul următor.

Planul bugetar prevede o creștere economică de 0,6% anul următor, după șase ani de contracție a PIB, și reducerea ratei șomajului la 24,5%.

Executivul vrea să mențină datoria la 320 de miliarde de euro anul următor, reprezentând 174,8% din PIB, potrivit cotidianului To Vima. Guvernul anticipează că va înregistra în acest an un surplus bugetar primar, fără costul serviciului datoriei, de 812 milioane de euro, urmat de un surplus de 3 miliarde de euro anul următor.

Grecia a adoptat măsuri severe de austeritate pentru a obține de la statele zonei euro și FMI două pachete de împrumuturi, însumând 240 de miliarde de euro, începând din 2010. Statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, dipă ce îndatorarea ridicată a făcut imposibilă finanțarea țării de pe piața internațională la dobânzi sustenabile.