Oprescu, Alpha Bank: Ce efecte are intrarea rețelelor de socializare sau a comercianților online pe piața creditării

Intrarea rețelelor de socializare sau a comercianților online pe piața creditării reprezintă un risc pentru sistemul bancar, dar și o oportunitate, în sensul creării unor parteneriate pentru a avea mai multe informații depre profilul clienților, este de părere Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România.

„Sunt companii care funcționează în alte industrii și care au rating mai bun decât băncile și atunci se gândesc unde ar putea să-și țină banii: banca aia este mai puțin sigură decât ești tu și atunci poate începe să crediteze pe credit comercial clienții. Creditul comercial concurează într-o formă sau alta cu creditul bancar”, a declarat Oprescu miercuri la seminarul EU-COFILE, organizat de Banca Națională a Românie (BNR), împreună cu Alpha Bank și Asociația Română a Băncilor (ARB).

În opinia sa, unii giganți americani precum Facebook sau Google ar putea folosi informațiile pe care le au despre clienți pentru a lansa produse atractive de creditare care să răspundă cât mai bine la nevoile acestora.

VIDEO Ion Cristoiu: România folosită de Democrați împotriva lui Trump în campania electorală din America

09:44

EXCLUSIV Mihai Cheța, elevul de 18 ani premiat de NASA pentru un proiect care permite oamenilor să locuiască în spațiul cosmic. Conceptul său a fost prezentat la Washington și i-a impresionat pe oamenii de știință americani

09:41

Principala oportunitate a băncilor în acest scenariu o reprezintă încheierea de parteneriate cu astfel de companii, parteneriate care să le permită să segmenteze baza de clienți și să-și ajusteze nevoile de capital.

„Un alt vector al schimbării este creșterea competitivității dinspre industriile adiacente, intermedierea financiară de altă natură: piața de capital, crowdfunding, e-commerce”, a mai arătat Oprescu.

Alți vectori care vor duce la schimbarea realităților din sistemul bancar sunt reprezentați de noul cadru de reglementare care a dus la suplimentarea cerinței de capital și a celor de lichiditate, schimbările demografice (împătrânirea populației, urbanizarea), schimbările tehnologice (digital banking) sau riscul exacerbării politicilor protecționiste și naționaliste (spre exemplu, privatizarea fondului de pensii din Ungaria).