Reacția pieței financiare la tensiunile politice cauzate de refuzul președintelui de a semna memorandumul cu FMI

Leul s-a depreciat marți, iar prima de risc a României a crescut ușor, după ce președintele Traian Băsescu a anunțat luni seara că nu va semna memorandumul cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Astfel, în ședința interbancară de marți, leul a pierdut circa 0,3% în fața monedei europene și a atins nivelul de 4,4530 – 4,4550 lei/euro. Deprecierea monedei naționale ar putea continua dacă autoritățile nu vor ajunge la un consens în ceea ce privește împrumutul cu partenerii internaționali.

„Este o reacție normală în urma unor tensiuni politice. Leul ar mai avea loc să se deprecieze. În ultimele două luni marjele au fost între 4,41 și 4,4850 lei/euro”, a declarat pentru gândul un dealer valutar care a preferat să nu fie citat cu numele și funcția.

ACTUALITATE MAE, despre cetățenii români blocaţi în Israel şi Iran: „Avem în jur de 385 de solicitări pe care le urmărim”

16:32

VIDEO Florin Manole, PSD, despre varianta anticipatelor: „Suntem departe de acel scenariu”

16:29

Guvernatorul Mugur Isărescu le-a solicitat în mod expres dealerilor să nu mai dea declarații presei pentru că sunt direct implicați în piața valutară și ar putea obține beneficii de pe urma lor.

Cât de riscante sunt considerate investițiile în România

Totodată, costul asigurarii împotriva riscului României de intrare în incapacitate de plată a crescut. Acest risc, măsurat cu ajutorul CDS-urilor, a crescut marți de la 180 de puncte, la 190, respectiv 1,9%. Practic, un investitor care cumpără titluri de stat românești în valoare de un milion de euro trebuie să plătească o primă de 19.000 de euro dacă dorește să-și asigure investiția de un posibil default.

Dealerii apreciază că diferența nu este semnificativă deoarece indicatorii macroeconomici ai României s-au îmbunătățit.

„Nu mai suntem în situația în care eram când am semnat primul acord cu FMI. Nu prea mai avem nevoie de banii FMI ca certificare de încredere”, a precizat dealerul.

În ceea ce privește îngrijorarea ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, cu privire la dificultățile de finanțare pe care le-ar putea avea statul în absența unui acord cu FMI, dealerii apreciază că cererea de titluri de stat este mai sensibilă la mișcările băncilor centrale decât la înțelegerile cu partenerii internaționali.

„Există cerere locală pentru obligațiunile pe termen scurt. Nu a picat guvernul, nu suntem în incapacitate de plată. Investitorii străini nu văd o oportunitate de a intra în România acum deoarece dobânzile sunt foarte mici, iar în piață există suficientă lichiditate”, a explicat dealerul.

Liviu Voinea a precizat luni seară că suspendarea acordului cu FMI va înseamna costuri mai ridicate de finanțare pentru România.

„România și-a redus semnificativ costul de finanțare. Am ajuns să ne împrumutăm la 2% la lei și 4% la euro”, a arătat Voinea într-o intervenție televizată, adăugând că aceste dobânzi ar putea crește anul viitor, dar și că ministerul va reanaliza dacă emisiunea de obligațiuni (titluri de stat, certificate pe care statul le emite către investitorii care „cumpără” datoria publică a României n.r.) planificată pentru ianuarie va mai fi una oportună.

ING: Întârzierea cauzată de președinte va determina adoptarea bugetului la finalul anului

Analiștii ING Bank apreciază de asemenea că impactul asupra leului a fost limitat, dar și că refuzul președintelui de a semna memorandumul ar putea duce la întârzierea adoptării bugetului pentru 2014.

„O astfel de întârziere cauzată de președinte va determina probabil adoptarea legii bugetului la finalul lui decembrie”, se arată într-un raport făcut public marți.

Deprecierea leului a început încă de la anunțul președintelui, se mai arată în raport.

„Reacția inițială a piețelor la știrile de ieri a fost limitat, leul depreciindu-se cu circa 100 pipsi până la 4,445 lei/euro și adăugând încă 100 de pipsi în debutul ședinței de astăzi și ne așteptăm la consecințe limitate și în cazul unei (mai puțin iminente) ruperi a înțelegerii cu organismele financiare internaționale, dat fiind că actualul acord este de tip preventiv și probabil că investitorii ar putea avea încredere că autoritățile din România au învățat până acum lecția disciplinei fiscale”, potrivit documentului citat.