Ce i-a pus Moș Nicolae în ghetuțe lui Nicușor

Pe vremea copilăriei Niculinei Stoican, a lui Nicolae Furdui-Iancu ori a lui Nicușor Dan, puterea lui Moș Nicolae era limitată, dar asta nu însemna că venirea lui nu era dorită, ba chiar pândită cu înfrigurare; chiar dacă moșul lăsa în ghetele lustruite clasica nuia, bomboane, covrigi și nuci.

În ajunul sărbătorii care ne reamintește tuturor de o noapte magică din copilărie, Gândul le-a lansat o provocare celor mai cunoscuți purtători ai numelui de sfânt în România. I-am invitat pe Nicolae Furdui-Iancu, pe Niculina Stoican, pe Nicușor Dan și pe Nicușor Coroamă să își amintească ce le aducea lor Moș Nicolae.

În vremea în care nu existau mașinuțe teleghidate sau roboți, un dar minunat putea fi o cutie din piele în care stăteau frumos înșirate creioane și stilouri. Amintirea trusei lucrate în piele și ascunsă într-o pereche de ghete puse la ușa unei case de țară este și azi prețioasă pentru un artist reper al românilor: Nicolae Furdui – Iancu. „Nu eram un copil care să-și dorească mare lucru, conștient fiind că părinții îmi oferă doar ce pot, nu ceea ce îmi doresc”, spune cu nostalgie peste ani Nicolae Furdui-Iancu. Și astăzi și-ar lustrui ghetele dacă ar ști că Moșul vine și pentru el, așa cum se întâmpla odinioară, în casa copilăriei din Poiana.

Foto: Mediafax // Victor Ciupuliga

Sărbătorile erau mai calde și mai frumoase în copilărie, în Alba, mărtusește interpretul. Atunci, bucuria așteptării se înmulțea cu doi pentru că alături îi era și sora lui, Adriana. „Ca orice copil, așteptam și eu cadouri. Îmi doream jucării, dulciuri, dar de cele mai multe ori darurile erau cele care aveau și o utilitate anume. Nu eram un copil care să-și dorească mare lucru, pentru că știam că primesc doar ceea ce își permit părinții și nu ceea ce visam”. Iar adesea se întâmpla să primească doar o nuia de la Moșul în care a crezut până pe la 5-6 ani. „La grădiniță erau vreo câțiva care știau cine este, de fapt, Moș Nicolae. Ei mi-au spus, dar la început nu am crezut. Am aflat însă adevărul singur în cele din urmă, când am prins-o pe mama umblând la ghetele mele. De obicei, ea se ocupa de noi, de mine și de sora mea, pentru că tata muncea foarte mult”, rememorează artistul care poartă prenumele unui sfânt.

Acum, pe 6 decembrie, Furdui-Iancu își serbează numele alături de familie, de soție și de cei doi copii ai săi. Adesea îi vin și rudele și prietenii să îi spună „La mulți ani!”. „Stau alături de familie și aproape întotdeauna avem musafiri. Vin, ne fac urări, stăm împreună la masă, dar nu facem petrecere pentru această zi fiindcă e în postul Crăciunului”.

Amintiri frumoase îi păstrează Moșului și Niculina Stoican, care – în Ajun de sărbătoare – își umplea ghetele cu nuci, mere și covrigi. „Foarte rar primeam păpuși. Pe vremea copilăriei mele nu se obișnuia să primim de Moș Nicolae jucării, cum se întâmplă acum”, mărturisește interpreta de muzică populară. Sărbătorile aveau alt farmec în casa bunicilor de la Prejna, în Mehedinți, când Niculina așteptau Moșul alături de verișoara ei, Nicoleta. „Spun mereu că ea nu este verișoara mea, ci sora mea geamănă: ne-am născut în aceași zi, la aceași oră, în același an. Părinții noștri sunt frați. Dacă în copilărie ne număram nucile, pe care le strângeam la colindat, acum ne numărăm ridurile”, glumește artista amintindu-și de copilărie. „Stăteam afară cât era ziua de lungă, ne jucam cu zăpadă, făceam cazemate, ne dădeam pe derdeluș. Eram udă până la suflet, dar nu simțeam nimic”, spune artista.

FOTO: Facebook // Niculina Stoican

Anul acesta, de onomastică, Niculina Stoican nu are timp de sărbătoare. „Muncesc de dimineața până seara, la diferite evenimente. Voi recupera în weekend, atunci când voi sărbători și ziua mea de naștere, care este luni, pe 9″.

Treabă are și Nicușor Dan, dar la asociația pe care o conduce, Salvați Bucureștiul. „Vineri voi fi la Curtea de Apel: am un proces cu Primăria Sectorului 2″, spune acesta. N-o să uite că este ziua lui, pe care și-o va serba alături de prietenă. Dacă acum așteaptă un rezultat favorabil la un proces pe care îl are cu statutul, în urmă cu ani buni, Nicușor Dan aștepta să-l vadă pe Moșul care îi lăsa cadouri la ușă. S-a întâmplat să-l vadă la un moment dat, mărturisește amuzat. „Mai exact, i-am văzut urmele de pași în zăpadă. Eram cu sora mea mai mică, Claudia”, își amintește fostul candidat la Primăria Capitalei: „Nu era nimeni acasă, iar noi, copii fiind, am văzut în zăpadă niște urme. Erau ale celor care ne aduseseră bradul, dar și eu și Claudia, am crezut multă vreme că sigur erau ale Moșului Nicolae”.

FOTO: Mediafax // Răzvan Lupică

De Moș vorbește cu bucurie un alt Nicușor, cunoscut românilor de la un show culinar de talente. „Făceam întrecere cu frații mei mai mici – Vasile (18 ani) și Dana (14 ani) cine lustruiește mai bine ghetele”, își amintește Nicușor Coroamă. „În fiecare an aveam grijă să pun încălțările la ușă. Și acum îl voi aștepta pe Moș Nicolae, dar împreună cu soția mea”, povestește simpaticul finalist MasterChef.

Dacă în copilărie primea dulciuri, ba chiar și o nuia când întrecea măsura la năzdrăvănii, acum nu știe la ce să se aștepte „Deși nu mai sunt copil, aștept la fel de nerăbdător venirea lui Moș Nicolae, chiar dacă nu am timp să petrec așa cum se cuvine. Avem un eveniment la restaurantul unde lucrez și trebuie să fie toate lucrurile puse la punct”, spune Nicușorul devenit cunoscut în bucătărie.

Cine este Moș Nicolae

NImeni nu-I știe data nașterii acestui Moș așteptat de toți copiii. Se știe doar că ar fi trăit în partea asiatică a Turciei de azi și că și-ar fi donat averea lăsată de părinți săracilor. A fost un apărator al creștinismului și a rămas în memoria celor mulți prin faptele sale de milostenie.

Se spune că o astfel de faptă ar fi stat la baza tradiției cadourilor ascunse în ghete, Sfântul ar fi auzit vorbind trei fete sărace care nu se puteau căsători pentru că nu aveau zestre. Așa că le-a aruncat pe fereatră trei săculeți cu monede de aur, iar banii au căzut în ciorapii puși la uscat și în încălțăminte. De atunci este obiceiul ca în noaptea de Sfântul Nicolae copiii să primească daruri în ghetuțe. Germania, Franța și Olanda au adoptat sărbătoarea de 6 decembrie, aceasta fiind ziua în care celor mici și săracilor li se fac cadouri. Desigur, în anumite țări Sfântul are și un ajutor , care îl ajută la recompensarea copiilor cuminți și la pedepsirea celor obraznici.

La creștinii din Ghana, Sfântul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawai coboară din barcă. În Danemarca este purtat de reni și are un sac cu daruri în spinare. Copiii îl așteaptă cu o farfurie cu lapte sau o budincă de orez pentru reni, în speranța că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri. Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce vecinii unguri spun că ele sunt aduse de îngeri.