CCR a decis că TORȚIONARII comuniști pot fi ANCHETAȚI și JUDECAȚI

Curtea Constituțională a respins astăzi excepția de neconstituționalitate privind articolul 125 din Codul Penal și Legea 27/2012, care anulează posibilitatea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor. Astfel că torționarii comuniști pot fi anchetați și judecați de instanță. Decizia are impact și pe dosarele Revoluției, acestea nefiind lovite de prescripție.

Specialiștii contactați de gândul au explicat că, dacă legea ar fi fost declarată neconstituțională, dosarele privind crimele comise la Revoluție, dosarele mineriadelor și dosarele torționarilor vor fi îngropate definitiv. Astfel că torționari precum Alexandru Vișinescu, Ion Ficior sau vinovații pentru cei peste 1.000 de morți de la Revoluție vor scăpa de anchete, de trimiterea în judecată și eventuale condamnări. Excepția care pune în pericol aceste dosare a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun.

ALERTĂCarnea de porc ar putea fi cu 15% mai scumpă înainte de Crăciun. Cele mai mari prețuri din ultimii 15 ani

17:48

TENSIUNIXi Jinping afirmă că reunificarea cu Taiwanul „trebuie realizată” și că se va întâmpla: „Cursul istoriei nu poate fi oprit”

17:38

„„Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripția infracțiunilor comise de torționari, cum spuneați dumneavostră, nu se împlinește, deci nu se aplică prescripția. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Zegrean.„, a explicat președintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean.

Andrei Muraru: „Torționarii comuniști vor ajunge în fața judecătorilor”

Andrei Muraru directorul IICCMER a declarat că decizia CCR va face posibilă trimiterea în judecată a torționarilor comuniști. „Decizia de astăzi a Curții Constituționale este una salutară, care merită toată aprecierea noastră, rolul ei este fundamental pentru activitatea de investigare a crimelor comunismului. Salut hotărârea judecătorilor Curții, care au dat dovadă de responsabilitate și profesionalism. Este un mare pas înainte, care ne dă încredere că drumul pe care am pornit este fără întoarcere: torționarii comuniști vor ajunge în fața judecătorilor” a precizat Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER. 

În România, Legea 27/2012, care a modificat Codul Penal și a introdus imprescriptibilitatea, a fost atacată de Nicolae Trebuian, condamnat în 2000 la șase ani de închisoare pentru complicitate la tentativă de omor. După ce a fost încarcerat, instanțele i-au aprobat o întrerupere a executării pedepsei de trei luni. În acest timp, Trebuian a dispărut.

Bărbatul a formulat o contestație la executarea pedepsei susținând că a fost prins după ce a intervenit prescripția executării pedepsei primite. Instanța a respins contestația, dar a admis excepția de neconstituționalitate.

Nicolae Trebuian a contestat Legea 27/2012 pentru că el a fost condamnat anterior anului 2012 și, practic, conform legilor din 2000, executarea pedepsei în cazul său ar fi trebuit prescrisă. Ulterior, însă, a intervenit legea din 2012 care elimină această posibilitate. Prin urmare, Trebuian a susținut că legea din 2012 încalcă principiul neretroactivității în dreptul penal, argumentație cu care Curtea de Apel a fost de acord.

„Opinia Curții de Apel privind excepția de neconstituționalitate invocată este că prevederile art. 125 CP care extind imprescriptibilitatea și la infracțiunile de omor și la cele intenționate urmate de moartea victimei, al căror termen de prescripție a executării nu s-a împlinit la intrarea în vigoare a legii nr 27/2012, sunt neconstituționale pentru argumentele susținute de către condamnat, în sensul că aceasta încalcă principiul neretroactivității legii statuat în art. 15 alin. 2 din Constituția României, care prevede că <>”

Ce efect ar avea declararea neconstituțională a articolului 125 din Codul Penal

Astfel, Legea 27/2012 aplicată în dosarul Revoluției făcea posibilă anchetarea, trimiterea în judecată și condamnarea vinovaților din dosarul Revoluției fără să existe posibilitatea prescripției. Aceeași situație se aplică și în cazul dosarelor care privesc Mineriadele din anii `90.

Experții consultați de gândul, judecători și procurori, au explicat că declararea neconstituțională a articolului 125 din Codul Penal, respectiv a legii 27/2012, ar avea ca efect direct și închiderea dosarelor torționarilor Alexandru Vișinescu și Ion  Ficior. De asemenea, ar face inutilă și cercetarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a celorlalți 33 de torționari aflați în viață descoperiți de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului.

Sesizările trimise de IICMER la Parchet pe numele torționarilor Vișinescu și Ficior au la bază exact prevederile din Legea 27/2012 care înlătură prescripția în cazul unor fapte precum cele comise de cei doi torționari. În cazul Vișinescu, Parchetul General a început urmărirea penală pentru genocid.

Pentru infracțiunea de genocid, prin Legea 27/2012, textul a fost modificat astfel încât pentru această infracțiune să nu intervină prescripția indiferent de „date la care faptele au fost comise”. Dacă legea este declarată neconstituțională, această sintagmă dispare din codul penal, iar faptele lui Vișinescu ar putea fi considerate prescrise.

ACCESEAZĂ PROIECTUL „LISTA TORȚIONARILOR CARE TRĂIESC”

O decizie de neconstituționalitate pe articolul din Legea 125 ar duce și la închiderea definitivă a dosarelor Revoluției și a dosarelor Mineriadelor.

CEDO: Infracțiunile precum cele ale torționarilor comuniști nu se pot prescrie

În expunerea de motive a Legii 27/2012, care este acum contestată la Curtea Constituțională a României, inițiatorii au explicat că prelungirea sau eliminarea prescripției pentru omor a fost analizată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a constatat că prelungirea sau eliminarea prescripției nu încalcă principiul neretroactivității.

„Retroactivitatea este interzisă sub două aspecte: 1. să nu pedepsești astăzi pe cineva pentru o faptă care nu era infracțiune și nu era pedepsită la data când a fost comisă; și 2. să nu aplici unei persoane o pedeapsă mai mare decât cea prevazută de lege la data comiterii infracțiunii.  Or, prezentul proiect nu introduce acum infracțiunea de omor (omorul a fost mereu o infracțiune pedepsită de lege) și nici nu mărește sau agravează pedeapsa pentru omor. Aceasta este și motivarea Curții Europene pentru Drepturile Omului, care a decis că principiul neretroactivității nu se încalcă prin prelungirea sau eliminarea prescripției”, se arată în expunerea de motive a legii 27/2012

Este vorba de cazul Cazul Coëme and Others c. Belgia, în care CEDO a luat o decizie în anul 2000, prin care a statuat că prelungirea prescripției în cazul în care pentru o anume infracțiune nu a fost depășit termenul de prescripție este legală.