Accidentul din Apuseni. Parchetul a decis începerea urmăririi penale pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu de personalul aeronautic

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, miercuri, că în continuarea cercetărilor privind catastrofa aviatică din Apuseni, Secția Parchetelor Militare a dispus, în 17 februarie, prin ordonanță, începerea urmăririi penale și pentru infracțiunile de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (articolul 349 din Codul penal) și de nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (articolul 350 din Codul penal), precum și pentru intracțiunea prevăzută de articolul 98 raportat la articolul 110 din Codul aerian.

Potrivit articolului 98 din Codul aerian, încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța zborului, se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.

Urmărirea penală a fost începută de procurorii militari prin raportare la articolul 110 din același act normativ, care stabilește că, dacă faptele au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Referitor la săvârșirea infracțiunilor de neluare și nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, Codul penal prevede pedepse cuprinse între șase luni și trei ani de închisoare sau amendă.

În 11 februarie, procurorii Secției Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanță, începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu, în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie.

Parchetul instanței supreme preciza atunci că, după documentele cu caracter tehnic vor fi transmise și analizate, procurorii vor audia persoanele cu atribuții în pregătirea și coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum și pe cele care au coordonat operațiunile de alarmare, localizare, căutare și salvare a victimelor catastrofei aviatice.

Investigatori ai Centrului de Investigații și Analiza pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) au mers, în 16 februarie, în zona în care s-a prăbușit avionul de mici dimensiuni de tip BN2, încercând să afle dacă aceasta permitea emiterea semnalelor pe baza cărora să fie localizată epava.

Investigatorii au urmărit să stabilească dacă aparatura avionului funcționa corespunzător sau dacă zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbușit, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate anchetei. De asemenea, ei au urmărit să determine la fața locului și alte aspecte care să îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), după ce Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituții centrale ale statului cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Augustin Lazăr mai spunea că în anchetă „există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competența procurorului militar.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului și au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgență, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

Procurorii au dispus și efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate și depuse documentele relevante de la instituțiile în cauză.

„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS și stația ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit PICCJ.

Pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munții Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița dintre județele Cluj și Alba. În accident au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general și directorul de operațiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcție și fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză și că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.