Minoritățile, inclusiv cele sexuale, principalele ținte ale discursului instigator la ură în România

Studiul „Discursul instigator la ură în România”, realizat de cercetători din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, la inițiativa Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, arată că tematica discursului instigator la ură capătă tot mai multă vizibilitate, pe fundalul unei preocupări generale, la nivel european, față de manifestările de intoleranță perpetuate în spațiul public.

„Evoluțiile recente din spațiul european plasează minoritatea romă, minoritățile sexuale (comunitatea LGBT) și imigranții între țintele predilecte ale discursului instigator la ură. Retorica îndreptată împotriva acestor grupuri poate fi localizată în mass-media tradițională și în cea online, precum și la nivelul rețelelor de socializare. Între emitenții de discurs instigator la ură, în context european, pot fi amintite partide și mișcări extremiste și persoane și politicieni cu importantă vizibilitate publică”, se arată în studiul prezentat la București.

CONTROVERSĂ Rusia preia controlul total asupra filialei ruse a retailerului german Metro, pe fondul tensiunilor dintre Moscova și Berlin

22:46

EXCLUSIV Cine a băgat România în criză? Scandal în platoul Gândul între Ben Oni Ardelean (PNL) și Fabian Radu (AUR) pe situația din țară

22:24

Daniela Angi, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, a precizat că discursul instigator la ură în România este îndreptat către minorități etnice (romi, evrei, maghiari) și minorități sexuale (persoanele LGBT).

Ea a arătat că minoritatea romă este menționată în numeroase surse ca fiind ținta principală a discursului instigator la ură în România, iar această calitate de victimă a limbajului denigrator tinde să se mențină în timp.

O altă minoritate intrată în vizorul emitenților de discurs instigator la ură este cea evreiască, în contextul în care, potrivit unui raport al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), bazat pe informații furnizate de diferite ONG-uri ale comunității everiești din România, una dintre cele mai presante probleme este existența unor organizații neo-naziste care continuă să nege Holocaustul și să instige la atitudini anti-semite.

În ceea ce privește discursul ce vizează minoritatea etnică maghiară, studiul a arătat că se constată o reducere a incidenței discursului instigator la ură care vizează acești etnici, însă acest lucru nu este sinonim cu dispariția fenomenului.

Referindu-se la discursul îndreptat împotriva minorităților sexuale, Daniela Angi a arătat că și în România se constată tendința de subraportare privind discursul instigator față de această comunitate.

„Discursul instigator la ură este, într-un context general, marcat de o acutizare a agresivității discursului public, în relație cu evenimente politice recente. (…) Problema discursului instigator la ură devine vizibilă într-un spațiu public tot mai virulent și agresiv, în care figuri publice, cetățeni, profesioniști media și oficiali încurajează și întrețin atitudini verbale – și nu numai – discriminatorii, în mod programatic, împotriva anumitor grupuri etnice, care joacă adesea rolul de țap ispășitor pentru problemele socio-politice generale. Mulți dintre emitenți sunt oamenii obișnuiți, care devin autori de asemenea discurs nu neapărat în virtutea afilierii lor cu organizații ce susțin anumite cauze, ci prin propriile lor convingeri, credințe și intoleranță față de grupuri pe care le percep ca diferite”, se arată în studiu.

Referindu-se la acest aspect, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, a declarat că, după opt ani pe care i-a petrecut în afara țării, a constatat că discursul urii în mass-media din România este „de o virulență și o vehemență mult mai mari”.

Ea a precizat că o posibilă explicație este nevoia de a găsi țapi ispășitori, care apare în perioadele dificile, de criză.

„Acum se vorbește de ieșirea din criză și nu pot decât să îmi exprim speranța că vom asista la o situație de normalitate și în discursul public”, a mai spus Angela Filote.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a precizat, tot la prezentarea studiului, că pe lângă minoritățile etnice și cele sexuale, discursul instigator la ură vizează și persoanele cu dizabilități, el adăugând că violența în dezbaterile publice crește în anii electorali.

Asztalos a mai spus că și-ar dori ca societatea românească să evolueze astfel încât atunci când cineva utilizează un discurs instigator la ură să fie fie sancționat moral de către societate.