Soluția Ucrainei pentru a reduce dependența de Rusia. România ar putea fi implicată direct

Polonia poate livra 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an către Ucraina, iar Ungaria poate exporta 3,5 miliarde metri cubi. România ar dispune de o capacitate de 1,8 miliarde metri cubi către Ucraina, însă nu s-a ajuns la un acord ferm în acest sens, notează Reuters.

Asigurarea unei surse de aprovionare cu gaze naturale la un preț rezonabil a devenit o urgență pentru noul guvern de la Kiev, după ce Rusia, care a anexat în luna martie Peninsula Crimeea, a renunțat la tarifele de discount practicate în cazul exporturilor către Ucraina și a crescut recent cu aproximativ 80%, prin două majorări succesive, prețul perceput acestei țări.

Iațeniuk a declarat sâmbătă că una dintre posibilitățile discutate ar fi funcționarea în regim invers a gazoductelor care fac legătura cu statele UE vecine Ucrainei. În mod normal, aceste conducte asigură tranzitul gazului rusesc importat de Europa prin Ucraina.

ECONOMIE Petrișor Peiu susține că România este în criză din 2024, cu excepția a trei trimestre. Ce ar fi încercat să facă Guvernul

08:45

REACȚIE Sindicaliștii de la MIPE, mesaj dur pentru Pîslaru: ”Părăsit de propriul ministru, MIPE își caută ministru”

08:37

„Purtăm discuții în regim de urgență cu partenerii noștri europeni. Una dintre modalitățile de a rezolva problema este funcționarea în regim invers a conductelor de legătură cu statele UE”, a afirmat premierul ucrainean, precizând că principalii candidați pentru importul de gaze sunt Slovacia, Ungaria și Polonia.

Importurile din Rusia acoperă aproximativ jumătate din necesarul de gaze naturale al Ucrainei. Cele două țări sunt în conflict după ce fostul președinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost destituit, în februarie, printr-o revoltă violentă a protestatarilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană. Rusia a reacționat prin ocuparea și anexarea Peninsulei Crimeea, regiune cu o populație majoritar rusă, care totodată găzduiește, în Portul Sevastopol, cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră. Tensiunile au generat cea mai gravă criză de la Războiul Rece între Rusia și Vest.

Iațeniuk susține că funcționarea în regim invers, de la vest spre est, a conductelor de tranzit către statele UE este posibilă din punct de vedere tehnic.

„La nivel tehnic, funcționarea în regim invers nu ridică nicio problemă și sperăm că partenerii noștri europeni vor lua decizia corectă. Dacă vor opta pentru inversarea fluxului de gaze prin conducte, atunci vom plăti un preț cu 150 de dolari (pe mia de metri cubi – n.r.) mai redus față de gazul rusesc”, a afirmat oficialul ucrainean.

Rusia a majorat la 485 de dolari mia de metri cubi prețul gazului pentru Ucraina, nivel apropiat de tarifele percepute de Gazprom altor state din Europa Centrală. Discountul practicat până în luna martie de Rusia a făcut parte dintr-un pachet de sprijin economic promis fostului președinte Ianukovici pentru a menține Ucraina în sfera de influență a Moscovei.

Ucraina va încheia în curând un acord de finanțare externă cu Fondul Monetar Internațional, însă are datorii uriașe, iar economia este în pragul colapsului.

La Washington, Casa Albă a anunțat că vicepreședintele american Joe Biden a discutat vineri prin telefon cu Iațeniuk. Biden „a subliniat importanța îmbunătățirii securității energetice a Ucrainei și s-a angajat să colaboreze strâns cu Ucraina și alte țări din Europa pentru a se asigura că nicio țară nu va utiliza energia ca armă politică”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Gazul rusesc acoperă aproximativ o treime din necesarul Uniunii Europene. Aproximativ 40% din gazul natural exportat de Rusia către Europa tranzitează Ucraina, restul fiind livrat în Germania, prin gazoductul Nord Stream din Marea Baltică și prin gazoductul Yamal care tranzitează Belarusul și Polonia.

Polonia a inaugurat marți conexiunea de tranzit al gazelor pe direcția vest-est.

Analistul Valeri Nesterov de la banca rusă Sberbank CIB, citat de Reuters, estimează că livrările de gaze naturale în regim invers nu vor putea depăși 5 miliarde metri cubi în acest an, reprezentând aproximativ 8% din necesarul Ucrainei.