Ce spune unul dintre șefii BRD despre adoptarea euro în 2019

„Aceia care au dobânzi fixe în contracte pentru creditele în lei vor plăti în continuare aceleași dobânzi. Însă, pentru cei mai mulți, cei cu dobânzi variabile, se va face un schimb de benchmark. Euribor va lua locul ROBOR”, a afirmat oficialul Groupe Société Générale.

Cercel a arătat că singura logică de transformare a creditelor în lei cu dobânzi variabile ar fi modificarea referinței, cu păstrarea marjelor fixe, ceea ce ar corespunde și cu realitatea de la acea dată, întrucât arpopierea dobânzilor de cele din UE reprezintă una dintre condiționalitățile de aderare la zona euro.

Potrivit lui Claudiu Cercel, în primii șapte ani de la aderare, România s-a concentrat pe îndeplinirea criteriilor nominale de convergență, iar în următorii cinci ani autoritățile ar trebui să vizeze convergența reală.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Acuzația că s-au amestecat rușii în alegerile prezidențiale nu are nicio probă”

06:30

SĂRBĂTOARE Tradiții uitate de Moș Nicolae. Ce obiceiuri mai păstrează românii astăzi și cum întâmpină copiii sărbătoarea

06:30

Conversia creditelor ar putea să dezavantajeze debitorii persoane fizice și juridice care au luat credite cu dobândă fixă și să îi avantajeze pe cei cu dobânzi variabile legate de piață.

Nivelul ROBOR a fost istoric peste rata Euribor, în principal pentru că dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a Românei a fost cu mult peste cea stabilită de Banca Centrală Europeană.

ROBOR la 3 luni, cea mai folosită referință utilizată de bănci, a fost miercuri de 3,2%, în timp ce Euribor, pe aceeași scadență, a fost de 0,34%.

Deși adoptarea euro presupune și o apropiere a dobânzilor, un alt criteriu îl reprezintă volatilitatea limitată a cursului de schimb. Pentru a evita ieșiri masive de capital, mai ales într-o economie dependentă de investiții străine directe, BNR va fi obligată să ofere o primă de dobândă, ceea ce înseamnă că un anumit diferențial se va păstra până la momentul adoptării euro, chiar dacă BCE ar putea să revină la dobânzi mai înalte în acest interval.

Cei mai avantajați vor fi românii care au luat credite prin programul Prima Casă, cu garanții de stat, în lei, unde marja peste ROBOR este de aproximativ două puncte procentuale. În varianta anterioară a programului Prima Casă, când creditele acordate erau aproape în totalitate în euro, marja era de patru puncte procentuale peste Euribor la trei luni.

România a transmis Comisiei Europene noul program de convergență, pentru perioada 2014-2017, anunțându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro „va deveni un obiectiv realizabil și necesar” la data de 1 ianuarie 2019.

În același timp, într-un comunicat al Ministerului Finanțelor se arată că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat, marți, la reuniunea Consiliului ECOFIN și la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții, de la Bruxelles, unde a anunțat că, pe baza progreselor realizate în privința convergenței reale și nominale, a evoluției reformelor structurale și a perspectivelor solide de creștere economică, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată țintă pentru aderarea României la zona euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marți că fixarea unui obiectiv ambițios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a țării, dar presupune o bună înțelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare și consens larg politic și social.

„Stabilirea obiectivului de intrare este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. Contribuim cu materiale, dar este o decizie politică. Părerea noastră este că trebuie să se facă cu un consens politic consistent (…) Personal nu am nimic împotriva țintelor ambițioase, dimpotrivă, dacă sunt în măsură să mobilizeze, nu să descurajeze o țară, un popor, sunt binevenite”, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, întrebat dacă susține data înscrisă în proiectul programului de convergență.

Șeful băncii centrale a evitat un răspuns tranșant, preferând să repete că un astfel de obiectiv presupune în primul rând un consens larg, în principal politic, dar și social, inclusiv din partea cultelor religioase, la fel cum s-a întâmplat în 2000, când se negocia aderarea la UE.