Doi ani cu premierul Ponta. Realizările și eșecurile economice ale Guvernului

Reîntregirea salariilor din sectorul bugetar, micșorate cu 25% în 2010, este una dintre măsurile asumate de guvernarea Ponta, încă de la preluarea puterii. În acest sens, veniturile angajaților din sectorul bugetar au fost majorate cu 8%, în iunie 2012, în timp ce anul trecut au fost mărite cu alte 7,4 procente.

Aceste creșteri salariale au fost cele care au asigurat, în mare măsură, avansul de 11,5% al salariului mediu net de la nivel național. Acesta a crescut de la 1.530 de lei în mai 2012 la 1.706 lei în martie anul acesta.

În administrația publică salariile medii nete au crescut cu 23,7% în perioada analizată, în timp ce lefurile din sănătate cu crescut cu 19%, iar cele din învățământ cu 13,2%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În alte domenii, precum cel al construcțiilor, salariul mediu net a scăzut, spre exemplu, cu 0,1% în aceeași perioadă.

Bugetul pensiilor, pe deficit

Pensiile au fost majorate cu 4%, iar anul acesta, punctul de pensie a fost indexat cu 3,75%, valoarea sa ajungând la 790,7 lei. Bugetul pensiilor continuă să fie însă pe deficit. Mai exact, cheltuielile cu asistența socială sunt mai mari decât contribuțiile de asigurări. În 2012 diferența dintre cele două a fost de 12,5 miliarde de lei (circa 2,8 miliarde de euro), iar anul trecut a fost de 11,7 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).

Tot în perioada guvernării Ponta s-au plătit arierate, respectiv datorii a căror scadență a fost depășită cu cel puțin 90 de zile, în valoare de 2,6 miliarde de lei (0,5 miliarde de euro) pentru medicamente, precum și arierate de circa un miliard de lei (0,2 miliarde de euro) la nivelul autorităților locale, se arată în raportul privind bugetul pe anul în curs.

Chiar și așa, autoritățile locale au continuat să acumuleze datorii. La finele lunii martie, arieratele primăriilor și consiliilor județene din țară se ridicau la 249 de milioane de lei, echivalentul a circa 55,9 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MPF).

Un capitol la care s-au înregistrat progrese a fost cel al fondurilor europene. La finele lunii aprilie, rata de absorbție a fondurilor europene era de 34,27%, față de 8,5% în mai 2012, la preluarea mandatului.

Impozite și taxe noi

Guvernele Ponta au introdus o serie de noi taxe și impozite. Printre cele care au scumpit cel mai mult viața românilor în 2013 se numără acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litru de carburant. Măsura a fost prezentată inițial drept o metodă de a strânge bani pentru autostrăzi și dezvoltarea de infrastructură. Cu toate acestea, veniturile în plus din accize vor ajunge tot la bugetul de stat de unde vor fi redirecționate pentru plata unor cheltuieli precum pensiile și salariile din sectorul bugetar.

Totodată, începând din acest an s-a schimbat și modul de calcul al accizelor. Măsurile ar urma să aducă la buget venituri suplimentare de 4 miliarde de lei (0,9 miliarde de euro), potrivit Legii bugetului. Amânarea introducerii accizei suplimentare cu trei luni înseamnă însă o pierdere de 650 de milioane de lei (140 de milioane de euro) pentru buget. Totodată, returnarea a 4 eurocenți pentru transportatori, măsură care a intrat în vigoare în aprilie, înseamnă un impact suplimentar de 80 de milioane de euro, potrivit ministrului Finanțelor Publice Ioana Petrescu.

O altă taxă ce ar putea duce la scumpirea vieții românilor este așa-numita „taxă pe stâlp”, un impozit de 1,5% pe construcțiile speciale. Din primele calcule ale Guvernului, cele care figurează în raportul privind bugetul pe anul în curs, statul ar urma să încaseze din „taxa pe stâlp” în jur de 488 de milioane de lei, echivalentul a circa 110 milioane de euro.

Cu toate acestea, un „task-force de fiscalitate”, structură care a analizat în ultimele luni detaliile privind aplicarea măsurii și din care fac parte atât membri ai executivului, cât și reprezentanți ai mediului privat, a ajuns la concluzia că, în forma actuală, statul ar încasa doar de la cele mai afectate 25 de companii în jur de 1,1 miliarde de lei, echivalentul a peste 247 de milioane de euro.

În prezent, Guvernul nu a stabilit normele metodologice după care ar urma să fie calculată această taxă. Companiile trebuie să plătească impozitul pe construcțiile speciale până la finele acestei luni.

Gâsiți AICI mai multe exemplu cu privire la modul în care s-a scumpit viața românilor anul acesta, în urma măsurilor luate de actuala guvernare.

Lista măsurilor promise și rămase pe hârtie:

Guvernul Ponta a promis o serie de măsuri care nu s-au materializat până acum, printre care se află:

– Reducerea TVA la 19%;

– Reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale ar urma să intre în vigoare anul acesta dacă se găsesc bani care să compenseze reducerea veniturilor la buget;

– Introducerea impozitului diferențiat pe salariu: cote de 8%, 12% și 16% stabilite pe grile de venit;

– Reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale;

– Reducerea TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%.

În ce stadiu sunt autostrăzile promise

Contractul pentru autostrada Comarnic-Brașov, prima autostradă care ar urma să fie construită în concesiune și pentru care șoferii vor plăti taxă de utilizare, nu a fost semnat încă, deși premierul Victor Ponta a avansat la un moment dat termenul 20 aprilie.

În decembrie anul trecut CNADNR a stabilit câștigător al contractului de concesiune asocierea Vinci-Strabag-Aktor. Lucrările, estimate să înceapă în luna martie, au fost amânate pentru aprilie, ulterior pentru iunie, ca mai recent premierul să afirme că execuția ar urma să înceapă „în acest an”. Autostrada, estimată la un cost de 1,8 miliarde de euro, nu are însă finanțarea asigurată, după cum menționează FMI în Raportul de țară pentru România.

„Autoritățile insistă în continuare cu un proiect de autostradă la scară largă (Comarnic-Brașov) în ciuda faptului că riscul reputațional poate împiedica materializarea finanțării”, se arată în Raportul de țară realizat de FMI.

Raportul FMI mai relevă că autoritățile române intenționează să semneze un contract comercial cu câștigătorul licitației – asocierea Vinci-Aktor- Strabag – înainte ca resursele financiare să fie identificate.

În plus, deși ministrul Dan Șova a declarat că statul a reușit să obțină angajamentul „ferm și sigur” din partea BEI, BERD și BM pentru susținerea proiectului, răspunsurile primite de gândul de la cele trei instituții financiare internaționale sunt departe de a confirma acest lucru, concluzia fiind că proiectul este încă în stadiul de analiză.

Autostrada Comarnic-Brașov ar urma să fie gata în 2017, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, după cum a anunțat Ponta în ianuarie acnul acesta.

Autostrada Sibiu-Râmnicu Vâlcea, care face parte din Autostrada Sibiu-Pitești (121 km), are nevoie de un nou studiu de fezabilitate. Procedura de lansare a licitatiei pentru realizarea studiului de fezabilitate este in curs de lansare. Într-un memorandum aprobat de Guvern care stabileste strategia de absorbtie a fondurilor europene pe autostrazi, apar, într-un tabel cu autostrăzile pe care CNADNR ar urma să le lanseze în ianuarie-februarie 2015, doar segmentele de capăt și anume Sibiu – Boița (18 km) și Pitesti – Curtea de Argeș, cu ramura spre Râmnicu Vâlcea (70 km). Adică lipsește segmentul dintre Curtea de Arges și Boița, mai exact traseul de pe Valea Oltului, prin munte. Cu toate acestea, atât premierul Ponta cât și ministrul Șova au precizat că incepând cu 2015 vor demara lucrările la tronsoanele de capăt al autostrăzii, urmând ca până cel târziu în 2020 intreaga autostrada să fie gata.

Din calculele gândul reiese că în ultimii doi ani au fost inaugurați în jur de 250 de kilometri de autostrăzi. Ministrul Transporturilor Dan Șova vehicula cifra de 230 de kilometri.

România, la coada Europei în ce privește veniturile la buget

România s-a clasat anul trecut pe penultimul loc la nivel european în ceea ce privește veniturile la buget ca procent din PIB.

Astfel, în 2013 acestea au fost de 32,7% din PIB, în scădere față de 2012, când au însumat 33,7% din PIB. Din datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, reiese că o singură țară a înregistrat rezultate mai slabe, respectiv Lituania, unde veniturile au reprezentat, în 2013, 32,3% din PIB.

Vecinii din Bulgaria nu doar că au reușit să ne întreacă din acest punct de vedere, dar au reușit să înregistreze chiar și o creștere cu două puncte procentuale. Astfel, în 2013, veniturile la buget au reprezentat 37,2% din PIB, în creștere față de 35% din PIB în 2012.

Anul acesta, guvernul estimează că la bugetul general consolidat se vor strânge venituri de 216,8 miliarde de lei (echivalentul a 48,7 miliarde de euro) care reprezintă 32,9% din PIB, în ușoară creștere față de anul trecut (32,3% din PIB)

Cu cât a crescut economia României

În 2012, primul an de mandat al cabinetului Ponta, economia a crescut cu 2,2%. Un an mai târziu, România a înregistrat a doua cea mai mare creștere economică de la nivel european, după Lituania. Astfel, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 3,5% față de anul anterior, principalele motoare care au antrenat această evoluție fiind anul agricol bun și ascensiunea exporturilor.

Anul acesta, agricultura va avea o contribuție mai modestă la creșterea economică a României care va continua să se bazeze pe cererea externă și pe o revenire treptată a celei interne. Din estimările de până acum, anul acesta, economia va înainta cu circa 2,3% din PIB. Această creștere se va baza în principal pe industrie.

Socoteala de acasă și cea din târg

În ciuda faptului că economia a crescut, veniturile statului au fost sub cele din programele pe care au fost fundamentate bugetele din ultimii ani.

În 2012, guvernul și-a fundamentat bugetul bazându-se pe venituri de 95,7 miliarde de lei. În realitatea acestea s-au dovedit a fi de 87,1 miliarde de lei, cu aproape 9% mai puțin.

Un an mai târziu, guvernul a bugetat venituri de 98,1 miliarde de lei. La finele anului, la bugetul de stat se strânseseră 90,5 miliarde de lei, cu 7,7% mai puțin.

Nici în 2014, estimările nu s-au adeverit. În primele trei luni ale acestui an, veniturile bugetului general consolidat au însumat 48,8 miliarde de lei, circa 7,4% din PIB. Acestea sunt cu 3,8% mai mari decât în 2013, însă reprezintă doar 94,6% din estimările trimestriale.