OFENSIVA mediatică a premierului britanic. Ce mesaj a transmis David Cameron în România

Premierul britanic, David Cameron, a pornit într-o ofensivă menită să slăbească poziția lui Jean-Claude Juncker în cursa pentru președinția Comisiei Europene. Cameron a publicat un text de opinie plătit în mai multe ziare și site-uri de știri europene, inclusiv în România.

Cu toate că Popularii Europeni au câștigat alegerile europarlamentare din mai și că luxembourghezul Juncker este candidatul lor, Cameron susține că el nu trebuie să devină președintele executivului UE tocmai având în vedere rezultatele Europarlamentarelor.În materialul de opinie publicat în Hotnews, britanicul spune că votul de neîncredere primit de la cetățenii europeni care au ales în număr mare partidele de extremă, dar și socialiștii anti-austeritate la scrutinul din mai îl descalifică pe Juncker de la șefia Comisiei.

Cumpărarea masivă de spațiu în importante publicații europene vine în contextul în care cancelarul german Angela Merkel a declarat public că îl va susține pe Juncker pentru funcția de viitor președinte al Comisiei și există deja un sprijin larg, inclusiv din partea foștilor adversari, pentru luxembourghez. Cameron notează în materialele de presă că susținerea publică a lui Merkel reprezintă o „încălcare a tratatelor europene prin intrarea pe ușa din spate”.

ULTIMA ORĂ Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului

17:31

FLASH NEWS Victor Negrescu a identificat 5 linii de acțiune pe care viitorul guvern ar trebui să le aibă în vedere pentru a construi o politică externă modernă

17:22

„Poziția Marii Britanii este clară: vrem ca Europa să reușească. Pentru a sprijini libertatea, pacea și democrația pe întreg continentul și pentru a stimula prosperitatea. Aceasta este principala îndatorire a Uniunii Europene de astăzi.  Și aceasta presupune o Uniune mai deschisă, mai flexibilă, mai implicată la nivel internațional și mai competitivă. Presupune, de asemenea, un leadership îndrăzneț – avem nevoie de lideri care să ia în seamă îngrijorările electoratului și care să înfrunte provocările actuale ale Europei„, scrie Cameron.

Candidatul la șefia Comisiei Europene este propus de șefii de guverne din statele UE, notează Cameron, adăugând că ei trebuie să „țină seama” de rezultatelor alegerilor europene. Europarlamentarii decid apoi, prin vot, asupra candidaturii, se arată în tratatele comunitare.

„Dar anumiți europarlamentari au inventat o nouă procedură prin care încearcă să aibă putere de decizie asupra propunerii candidatului, urmând ca tot ei să voteze această propunere. În timpul procesului electoral, toate grupurile politice majore și-au ales candidații de top – așa numiții „Spitzenkandidaten” – și au încheiat înțelegeri de culise pentru a-și uni forțele după scrutin în vederea sprijinirii candidatului acelui partid care a obținut cele mai multe voturi. Acest principiu nu a fost niciodată agreat de Consiliul European. Nu a fost subiect de negociere între instituțiile europene.  Și nici nu a fost vreodată ratificat de parlamentele naționale”, atrage atenția premierul britanic.

Cum se vede ofensiva lui Cameron la Bruxelles

Ofensiva diplomatică și mediatică a lui Cameron vine pe fondul accentuării divergențelor privind direcția pe care UE ar trebui să o ia. Așa se vede situația în mediul experților de la Bruxelles. Mai exact, este vorba despre faptul că partidele europene reprezentate în Parlamentul European, singura instituție europeană votată în mod direct de cetățeni, doresc o Uniune mai puternică și un președinte al Comisiei Europene care să poată apăra cu adevarat interesul general, fiind astfel mai puțin vulnerabil la presiunile guvernelor care pot încetini sau bloca procesul de integrare, ne-a explicat Doru Franțescu, policy director în cadrul VoteWatch, un think tank de la Bruxelles: „Alegerea acestei direcții este accelerată de pierderea de competitivitate a UE pe plan mondial, iar evenimentele mai recente din zona de Est ar putea juca și ele un rol”.

„Cei mai mulți dintre șefii de state și de guverne au acceptat explicit sau tacit jocul cu „spitzenkandidaten” (favoritul, n.red.), care a transformat alegerile europene într-unele asemănatoare cu cele de la nivel național. Dar acoperirea mediatică a acestui exercițiu democratic a fost una foarte diferită în unele țări continentale, comparativ cu Marea Britanie: presa britanică nu a transmis aproape nimic pe tot parcursul cursei electorale despre candidatii la președintia CE, așa cum releva un studiu publicat în Washington Post„, a explicat expertul de la Bruxelles pentru gândul.

Britanicii par, însă, să fi realizat după alegeri că vecinii de Uniune chiar vor să respecte regula jocului stabilit înainte de campanie, respectiv de a numi ca președinte al CE candidatul partidului care a câștigat alegerile la nivel european – respectiv PPE. „Supriza britanicilor este oarecum firească, având în vedere ca ei nu mai sunt reprezentați în acest partid, din care s-au retras acum cinci ani – Marea Britanie este sigura țară din UE care nu mai are europarlamentari în grupul PPE”, ne-a mai spus Franțescu.

Trebuie precizat că, atât la Bruxelles, cât și în mare parte din Europa, există în acest moment un consens pentru a-i da lui Juncker prima șansă de formare a unui executiv european. „Dacă așa se va întâmpla, atunci Juncker va trebui sa obțină o majoritate absolută de voturi în fiecare dintre instituțiile legislative: Parlamentul European, unde majoritatea pare asigurată, și Consiliu, unde premierul Cameron încearcă, prin această ofensivă diplomatică, să strângă suficienți aliați și voturi pentru a-l bloca”, a mai explicat directorul VoteWatch pentru gândul.