Prima pagină » Magazin » Misterioși și spectaculoși: Munții Șureanu din Județul Alba

Misterioși și spectaculoși: Munții Șureanu din Județul Alba

Misterioși și spectaculoși: Munții Șureanu din Județul Alba
Situați la limita a trei județe, Munții Șureanu se numără din fericire printre masivele muntoase din România care au avut mai puțin de suferit de pe urma activităților omenești. Sălbatici și pitorești fără a fi abrupți și greu de parcurs, acești munși adăpostesc încă un cadru natural sublim, cu păduri parcă nesfârșite în care trăiesc numeroase specii de animale. Bogățiile naturale și culturale ale Munților Șureanu îi recomandă deci, ca pe o destinație ideală pentru drumeții montane într-un cadru aparte, pentru toți turiștii care vor să descopere unii dintre cei mai frumoși munți din județul Alba și nu numai!
Un cadru natural de excepție
 
 
Din punct de vedere orientativ, Munții Șureanu prezintă două mari subdiviziuni, anume Munții Sebeșului spre est și Munții Orăștiei spre vest.
Geografic vorbind, ei fac parte din grupa mai mare a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, una dintre cele mai mari grupe din întregul lanț al Carpaților Meridionali. Munții Șureanu sunt relativi medii și mici ca înălțime (altitudinea maximă atinge 2.130 metri pe Vârfu lui Pătru), dar au în schimb o suprafață relativ întinsă (1.585 kilometri pătrați) comparativ cu alte masive muntoase din România.
 
Apus de soare în Munții Șureanu    Sursa foto: ShutterstockApus de soare în Munții Șureanu
 
Nu sunt foarte abrupți sau prăpăstioși, dar au inclusiv pajiști alpine. Sunt încadrați pe latura nordică de Dealurile Orăștiei, o zonă de podiș între localitățile Călan și Sebeș. Râul Sebeș îi desparte de Munții Cindrel din județul Sibiu, iar pârâul Tărtărău îi desparte de Munții Lotrului din județul Vâlcea. Pe partea vestică, Munții Șureanu sunt delimitați de Depresiunea Hațegului, iar pe partea estică sunt delimitați de Depresiunea Petroșani și răul Jiu. La sudul Munților Șureanu găsim Munții Parâng.
 
Din punct de vedere geologic, Munții Șureanu sunt compuși în mare parte din șisturi cristaline suprapuse peste roci de granti și gneiss. În sud-vestul munților nu mai găsim astfel de roci dure, ci roci mai moi din grupa calcarelor jurasice. Calcarele din Șureanu sunt modelate de Natură și formează zone carstice cu peșteri, chei, piscuri, ravene.
 
Panorama în Munții Șureanu    Sursa foto: ShutterstockPanorama în Munții Șureanu
 
Munții Șureanu au și o mică zonă glaciară, cu microrelief specific, puternic modificat de deplasarea sau stagnarea ghețarilor alpini. Zona glaciară a Munților Șureanu este situată între culmile Șureanu și Cârpa. În văile săpate de ghețari de-a lungul mileniilor s-au format și cele trei lacuri glaciare caracteristice acestui masiv muntos, anume Iezerul Șureanu, Iezerul Cârpa și Iezerașul Cârpa. Munții Șureanu se bucură de o importantă rețea hidrologică, deci turiștii care îl vizitează au unde să găsească apă. Apropo de ele, apele din acești munți sunt atât ape curgătoare de suprafață și adâncime, cât și lacuri naturale și artificiale.
 
Cele mai importante cursuri de apă curgătoare de aici sunt Sebeșul, Râul Mare, Râul Mic, Cugirul, Pianu, Orăștie, Strei, Șipot, Șura Mare și Ciclovina. În zona calcaroasă din sud-vest, există râuri subterane, undele mai lungi de 1 kilometru. Pentru a volaorifica potențialul hidroenergetic al apelor de aici, oamenii au construit cinci lacuri de acumulare: Oașa, Tău-Bistra, Obreja, Petrești și Canciu.
 
 
Raiul pădurilor și viețuitoarelor din Carpați
 
 
Cadrul natural al Munților Șureanu este unul dintre factorii care fac acești munți atât de speciali. Pe verticala acestor munți apar numeroase etaje de vegetație caracterizate de o mare varietate de specii.
Etajul alpin apare sub forma unor pajiști alpine pe care le întâlnim doar pe vârfurile cele mai înalte. 
Etajul subalpin este cuprins între altitudinea de 770-1.950 metri fiind reprezentat de jnepeni, ienuperi, smârdar, azalee pitică, afin și merișor.
 
Coborând mai jos, ajungem la etajul brazilor și molizilor, compus aici în Șureanu din molidișuri pure, și specii precum bradul, zâmbrul, scorușul de munte, socul și paltinul de munte. În pajiștile din pădurile de conifere crește măcrișul iepurelui, perișorul și feriga. Etajul pădurilor de foioase este compus în principal din fag, alături de alte specii caracteristice precum gorunul. Între văile Strei și Cugir cresc încă păduri de amestec între foioase și rășinoase. Iar pădurile pure de foioase cresc îndeosebi în partea de nord-vest a Munților Șureanu.
 
Lacul Șureanu    Sursa foto: ShutterstockLacul Șureanu
 
De-a lungul râurilor care străbat pădurile de foioase cresc în special anini. În zona premontană dintre Săsciori, Laz și Căpâlna se întâlnesc păduri unice compuse din amestecuri de pini și salcâmi. În zonele reci și umede se întâlnesc mușchi de turbă, iar ca specii endemice și rare pentru Șureanu, aici cresc două specii de dediței, crucea voinicului și două specii de ghiocei. Din nefericire, în ultimele decenii, ciobanii în dorința lor de a obține noi pășuni pentru turme aproape au exterminat jnepenii de aici, fie prin tăieri abuzive, fie prin incendieri. Astăzi cele mai mari jnepenișuri se întâlnesc pe versantul de deasupra Iezerului Șureanu.
 
Fauna este și ea variată și caracteristică Carpaților Meridionali. În etajul alpin se pot observa ciocârlii ureacheate, pasărea omătului, fâsa de munte, pietrarul, brumărița, și mierla de piatră. Corbii sunt o prezență constantă și rar se poate admira maiestuoasa acvilă de munte. Printe stânci trăiesc viperele comune, șopărlele de munte și unele specii de fluturi.
 
În lacuri și râuri trăiesc broaște de munte, salamandre, tritoni, păstrăvi indigeni, lipani, moioaga, nisiparița, zglăvocul.
Munții Șureanu reprezintă un habitat perfect pentru lupi, urși, mistreți, vulpi, cerbi, căprior, veverițe, jderi, râși și pisici sălbatice.
 
 
Oameni, tradiții și turism
 
 
Munții Șureanu au fost locuiți încă din perioada Paleoliticului, conform descoperirlor din peșterile Bordul Mare și Ciclovina Uscată. În localități precum Turdaș, Tărtăria, Petrești s-au descoperit vestigii neolitice. În epoca bronzului și a fierului, când s-a cristalizat formarea poporului geto-dac, Muntele Șureanu era deja locuit de triburi importante care își ridicaseră aici cetăți și așezări. După stăpânirea romană, Munții Șureanu au intrat în componența voievodatului lui Litovoi.
 
În perioada medievală aici s-au ridicat cetăți și fortificații, precum și lăcașe de cult. Creșterea animalelor, în special a oilor are aici o tradiție imemorială, fenomenul de transhumanță putând fi observat și în zilele noastre.
În Munții Șureanu există nenumărate obiective turistice naturale precum chei, peșteri, canioane, locații perfecte pentru amatorii de alpinism și speologie.
 
Lacul Șureanu    Dudeka06 CC BY-SA 3.0Lacul Șureanu
 
Să nu uităm că Munții Șureanu au fost unul dintre nucleele de dezvoltare a dacilor transilvani, iar după cucerirea romană, aizi a fost unul dintre nuclele puternice ale genezei poporului român. După apariția creștinismului, deja foarte puternică aici încă din secolul trei, zona Șureanu avea să fie puternic influențată de noua religie, iar în secolele următoare a devenit o regiune de referință a creștinismului ortodox în România.
 
Între alte obiective turistice care merită vizitate se remarcă Cheile Crivadiei, Cheile Băniței-Dealu Bolii, Cheile Taiei și Cheile Roșiei și peșterile Ciclovina-Ponorici, Valea Stânii, Șura Mare și Tecuri.
 
Peștera Bolii din Munții Șureanu    Dudeka06 CC BY-SA 3.0Peștera Bolii din Munții Șureanu
 
Din dorința de a proteja cadrul natural al Munților Șureanu, alături de dezvoltarea turismului în zonă, Consiliul Județean Alba a aprobat un proiect de hotărâre ce prevede un acord de parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara pentru depunerea și implementarea proiectului intitulat „Alternative de dezvoltare durabilă în Munții Șureanu – Focus pe Turism și conservarea naturii”. Este vorba și despre un studiu amănunțit despre potențialul turistic al zonei, în colaborare cu parteneri din Elveția.
 
Proiectul are în vedere și înfințarea unui sit complex în zona Frumoasa, sit care include un număr de 11 habitate de interes comunitar. Munții Șureanu ne așteaptă pe toți să le descoperim tainele și să le protejăm frumusețile unice. 
 

Proiectul CITYLOGO, finanțat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte orașe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/), susține evenimentul Alba sub lumini de Oscar,  organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acțiunile  propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulți factori interesați locali, printre care și un fotograf și un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără și creșterea vizibilității orașului Alba Iulia la nivel național și internațional ca destinație atractivă pentru turiști și investitori.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
România, împărțită în 8 regiuni. Lia Olguța Vasilescu PROPUNE o variantă de reorganizare a țării
Digi24
Cum ar vota românii la viitoarele alegeri. AUR pierde peste 5% din încrederea electoratului (sondaj INSCOP)
Cancan.ro
Acuzații de ȚEAPĂ cu Lamborghini și Ferrari! Turbulențe în imperiul american al Alinei Vidican și al soțului
Prosport.ro
Gigi Becali, scandal monstru cu Meme Stoica la TV! L-a făcut să plângă: „Ca și cum sunt o cârpă”
Adevarul
Apartamentul de 110.000 de euro dintr-un bloc construit în 1969 care a stârnit controverse. Dilema unui bucureștean și reacțiile românilor: „Aș fugi de el”
Mediafax
Florin Manole, despre mama sa care a lucrat 12 ani sezonier în Spania: Cine face discurs extremist este inamicul meu
Click
Claudia Pătrășcanu, vizită tensionată la Protecția Copilului. Ce răspuns a primit despre fiul ei, Nicolas: „Domnul director mi-a confirmat”
Digi24
Avertismentul unui membru al conducerii OpenAI: „Cel mai probabil, așa veți muri”
Cancan.ro
BREAKING | Andreea Pirui a fost prinsă! Unde se ascundea fosta concurentă de la Puterea Dragostei
Ce se întâmplă doctore
Oasele pe care le vei avea la 70 de ani se construiesc încă de la 20. Obiceiurile care te pot proteja de osteoporoză
Ciao.ro
Marius Damian de la Asia Express se topește pe picioare. De ce a slăbit atât de mult
Promotor.ro
Mașina Zilei: Nu este SUV, dar are tot ce îi trebuie unei familii. Cât costă o Škoda Octavia Combi din 2021
Descopera.ro
Universul ar putea fi de două ori mai vechi decât am crezut!
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-am combinat cu fata de la Meteo
Descopera.ro
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
Mediafax Italia
Poți cumpăra insula asta la preț de apartament! Are vilă de lux, piscină și plajă proprie...
Mediafax Spania
Legea INTERZICE luminițele la ușă, dacă nu ai aprobarea asociației de proprietari!