Urmele unei coliziuni spațiale uriașe, descoperite de astronomii americani: impactul a avut loc acum doi ani

Astronomii americani au descoperit urmele unei coliziuni uriașe care s-a produs în apropierea unei stele îndepărtate, iar imaginile obținute ar putea explica mai bine felul în care s-au format planetele telurice din Sistemul Solar, informează huffingtonpost.com.

Oamenii de știință au detectat un disc uriaș de deșeuri spațiale în jurul unei stele tinere, denumită NGC-2547 ID8, care se află la o distanță de 1.140 de ani-lumină de Terra, în constelația Vela. Acel nor de deșeuri spațiale s-a format atunci când două corpuri cerești – asteroizi de mari dimensiuni sau protoplanete – au intrat în coliziune, în urmă cu doi ani.

„Aceasta a fost prima detectare a unui impact planetar din afara sistemului nostru solar”, a declarat coordonatorul studiului, Huan Meng, cercetător la Universitatea Arizona din Tucson.

Steaua NGC-2547 ID8 are aceeeași mărime și greutate cu Soarele și are vârsta de 35 milioane de ani – aceeași vârstă pe care o avea și Soarele atunci când o serie de coliziuni similare au condus la formarea planetelor telurice din Sistemul Solar, precum Terra și Marte.

ULTIMA ORĂ Campania electorală s-a încheiat. MAI a anunţat măsurile pe care le-a luat pentru alegerile din 7 decembrie

10:05

Huan Meng și colegii lui au studiat steaua NGC-2457 ID8 cu ajutorul telescopului spațial Spitzer operat de NASA și al altor instrumente de la sol. Cercetătorii au studiat acel obiect cosmic din mai 2012 până în august 2013, cu excepția unei pauze, între august 2012 și ianuarie 2013, când acea stea se afla pe direcția Soarelui și nu putea fi studiată.

Atunci când NGC-2547 ID8 a putut fi din nou urmărită în ianuarie 2013, telescopul Spitzer a detectat în spectrul infraroșu o emisie uriașă de particule de praf spațial. Acea „explozie” s-a estompat cu rapiditate în perioada următoare.

Modelele computerizate de evoluție astronomică sugerează faptul că acea emisie de praf a fost cauzată de impactul a două corpuri telurice masive – asteroizi de mari dimensiuni sau protoplanete – și ar putea da naștere unei planete telurice, precum Terra, în zona locuibilă din jurul stelei NGC-2547 ID8. Planetele gazoase uriașe, precum Saturn, se formează mult mai departe de steaua în jurul căreia orbitează și într-o fază mai timpurie din viața stelei în cauză.

Coliziunea s-a produs probabil cu puțin timp înainte de observațiile făcute în 2012 și 2013. Ea a produs un nor uriaș de vapori care s-a condensat în mici sferule de silicat, care, la rândul lor, s-au transformat în praf cosmic, în urma coliziunilor dintre ele.

Astfel de impacte pot fi distrugătoare sau constructive, spun oamenii de știință. Uneori, obiectele cerești se distrug reciproc, așa cum pare să fie cazul impactului din apropierea stelei NGC-2547 ID8, însă, alteori, ele pot să se lipească unul de altul și să genereze astfel un corp ceresc și mai mare, care va deveni o nouă planetă.

Observațiile făcute de telescopul Kepler operat de NASA sugerează faptul că planetele telurice reprezintă corpuri destul de obișnuite în galaxia noastră, Calea Lactee.

coliziune stea