Corina Crețu, COMISAR PENTRU POLITICI REGIONALE. Organigrama oficială a Comisiei Juncker. LIVE

Luxemburghezul Jean-Claude Juncker anunță, miercuri, la Bruxelles, începând cu ora 13:00, atribuirea portofoliilor în Comisia pe care a fost ales să o formeze, după ce Popularii Europeni au câștigat alegerile europarlamentare din luna mai. Săptămâna viitoare va fi una „de foc” pentru Comisia lui, comisarii urmând să treacă prin comisiile de specialitate ale Parlamentului European, care se va reuni la Strasbourg. Emoțiile nu sunt deloc puține, pentru că, dacă unul dintre comisari nu va trece testul Parlamentului, Juncker și țara care l-a propus va trebui să vină urgent cu o altă propunere. Altfel, un vot de respingere pentru un comisar duce la respingerea întregii Comisii Europene.

După o luptă politică intensă la București, care a decredibilizat încă o dată felul în care România își gestionează rolul și atribuțiile în interiorul Uniunii Europene, ziua anunțului oficial – ce portofoliu primește România? – nu pare să stârnească aceleași emoții pe care le-au stârnit speculațiile din ultimele săptămâni.

MARIUS TUCĂ SHOWIon Cristoiu acuză China că a orchestrat scandalul Nvidia și s-a folosit de „idioții utili” din SUA: „Scopul principal a fost prăbușirea companiei”

19:07

FLASH NEWSPutin a folosit gluma cu „banii de pe noptieră” a fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici în discuțiile cu emisarii americani. Ce mesaj a vrut să le transmită lui Kushner și Witkoff

19:01

Conferința de presă va putea fi urmărită LIVE în fereastra de mai jos:

LIVE TEXT

UPDATE 13:02 Iată organigrama oficială. Clic pentru a mări

Odată cu schimbarea gărzii în Uniunea Europeană, gândul vă propune o serie de întrebări și răspunsuri pe acest subiect:

1. De ce contează atât de mult ce portofoliu ia fiecare țară, dacă el este acordat omului, nu statului?

Într-adevăr, oficial, un comisar european nu reprezintă țara care l-a propus. De ce atâta luptă politică, prin urmare? Pentru că portofoliul pe care îl primește fiecare membru este un indicator al importanței acelui stat. De asemenea, este incontestabil că pentru un comisar cu un portofoliu de mare importanță pentru țara lui – a se vedea cazul Agriculturii, cu Dacian Cioloș -, interesul statului său va cântări mai greu decât al altor țări. La fel, și linia de comunicare dintre comisar și statul care la propus va fi mult mai deschisă decât în alte situații. Este un aspect cu atât mai important pentru România, cu cât nu suntem tocmai „performerii” negocierilor la Bruxelles, după cum gândul a arătat în repetate rânduri – un exemplu relevant fiind concesiile pe care le-am făcut în diferite reuniuni ale Consiliului European, în schimbul unor promisiuni goale pe dosarul Schengen.

2. Care sunt cele mai grele portofolii din Comisia Europeană?

Fiecare stat membru poate face un alt clasament din acest punct de vedere. Greutatea portofoliilor depinde în mare măsură și de interesul fiecărei țări. De exemplu, în Comisia Juncker, pentru Germania, cel mai greu portofoliu este cel al Comerțului, pentru că aceasta înseamnă cu această țară va conduce, prin comisarul ei, negocierile pe TTIP, acordul comercial cu SUA, care, dacă va fi încheiat, va deveni cel mai mare astfel de acord din istorie.

Portofoliul Politicilor Regionale este foarte greu pentru țările care beneficiază de fondurile de coeziune, cu atât mai mult pentru state precum România, care beneficiază, dar nu reușesc să folosească mare parte din aceste fonduri. Pentru membrele din Europa de vest, acest portofoliu contează mult mai puțin.

Politica Externă (Înaltul Reprezentant) este, de asemenea, un portofoliu foarte important, nou comparativ cu altele. Greutatea lui depinde și de persoana celui care în conduce, avertizează experți contactați de gândul. De asemenea, competiția e mereu un portofoliu greu, pentru că este competența exclusivă a Comisie. Politicile economice și monetare, care se pare că vor fi împărțite în două portofolii, sunt, de asemenea, foarte importante. Motivul cel mai ușor de înțeles: aici se iau deciziile pe guvernanță economică europeană și măsurile de austeritate – acestea din urmă nefiind câtuși de puțin populare. 

Dat fiind faptul că reforma Politicii Agricole Comune, care dădea mare parte din greutatea portofoliului Agriculturii, a fost deja realizată de Cioloș, acest portofoliu intră acum în categoria celor „semi-grele”.

În fine, dat fiind contextul crizei provocate de Rusia și faptul că energia este principala armă de politică externă a Moscovei, portofoliul Energiei a devenit mai important ca niciodată.

3. Ce a făcut Dacian Cioloș pentru România?

Comisarul Dacian Cioloș nu a fost, spre deosebire de Corina Crețu, o propunere politică pentru Comisia Europeană. El este un tehnocrat, cel mai important specialist român pe domeniul agriculturii. Când a devenit comisar, a fost și cel mai tânăr membru al Comisiei Barroso. A devenit, în ultimii ani, și unul dintre cei mai apreciați tehnocrați de la Bruxelles, fiind autorul uneia dintre cele mai ambițioase reforme prin care a trecut rigida Uniune, cea a Politicii Agricole Comune (PAC). Interesul României în această reformă – spre exemplu, în creșterea subvențiilor ori a plăților directe – a fost uriaș. Portofoliul Agriculturii pe care l-a condus Cioloș este, din punct de vedere al bugetului, cel mai important, gestionând aproximativ 44 la sută din bugetul total al Uniunii Europene, adică circa 370 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Din acest buget, României îi revin aproape 20 de miliarde de euro în plăți directe și investiții pentru dezvoltare rurală, România fiind între cele 5 state membre care primesc mai mulți bani pentru subvenții în agricultură în cadrul Politicii Agricole Comune, notează Europuls. Găsiți AICI un interviul Gândul LIVE în care Dacian Cioloș explică meritele reformei sale și beneficiile pentru agricultura românească (de la minutul 17:00).

ȘTIRE ÎN CURS DE ACTULIZARE