Decizia luată de Standard&Poor”s în legătură cu ratingurile României

Menținerea ratingurilor României se datorează continuării procesului de consolidare fiscală și scăderii gradului de îndatorare externă a României, precum și perspectivelor relativ solide de creștere economică, potrivit agenției de evaluare financiară.

Calificativele sunt constrânse de cadrul de guvernanță, un nivel relativ scăzut al PIB pe cap de locuitor de 9.600 de dolari, și nivelul încă ridicat, deși în scădere, al datoriei în valută a sectorului privat, care poate limita politica monetară.

S&P notează că Romania a intrat în recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2014, cu două trimestre consecutive de contracție economică, provocată în primul rând de nivelul redus al investițiilor, determinat în special de nivelul scăzut de absorbiție a fondurilor europene. Din acest motiv, agenția anticipează că creșterea economică a României va încetini în acest an la 2,2%.

VIDEO Petrișor Peiu, anunțul momentului: „Am vrea, după alegeri, să guvernăm mai degrabă cu PNL decât cu PSD”

16:32

CONTROVERSĂ „Piruetele financiare” ale controversatului afacerist Dragoș Sprînceană, „apropiatul” lui Donald Trump. E plin de datorii, iar o firmă de leasing i-a deschis proces pentru recuperarea a peste 20 de milioane dolari

16:30

Totuși, pentru perioada 2014-2017, S&P prognozează o creștere medie a PIB de 2,7%, cu o îmbunătățire treptată a cererii interne, în pofida declinului populației și a factorilor care inhibă creșterea, precum infrastructura necorespunzătoare.

Totodată, agenția consideră că în anul 2014 România își va îndeplini ținta de deficit bugetar de 2,2% din PIB, iar nivelul datoriei publice va continua să se mențină sub 40% în următorii trei ani. S&P notează totuși că cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare din acest an pare să aibă loc în trimestrul al patrulea, ceea ce ar putea conduce la o alocare necorespunzătoare a resurselor.

Pentru 2015, S&P consideră că în absența unor măsuri de compensare a veniturilor pierdute prin reducerea cu 5% a contribuțiilor de asigurări sociale va duce la un deficit bugetar de 2% din PIB, peste ținta de 1,4%. Pe termen mediu, obiectivul guvernului de a reduce în continua deficitul va fi probabil susținut de redresarea cererii interne.

Agenția nu anticipează deficite bugetare mari în România, în viitorul previzibil, dar consideră că, în ansamblu, calitatea cheltuielilor publice din România este sub nivelul optim. România nu a fost capabilă să cheltuiască eficient și efectiv fondurile post-aderare de 23 de miliarde de euro alocate de UE pentru perioada 2009-2013.

Această situație a fost determinată atât de constrângerile bugetare legate de cofinanțarea proiectelor, cât și de capacitatea slabă de administrare.

În ceea privește riscurile potențiale generate de situația geopolitică actuală, agenția consideră că acestea sunt reduse, având în vedere nivelul scăzut al relațiilor de natură economică și comercială ale României cu Rusia și Ucraina.

Continuarea procesului de consolidare fiscală, a reformelor finanțelor publice și a restructurării întreprinderilor de stat în perioada următoare ar putea conduce la acțiuni de îmbunătățire a ratingului acordat României de către Standard&Poor”s.

Riscurile la adresa estimării S&P de creștere a economiei României includ menținerea la un nivel scăzut a gradului de absorbție a fondurilor europene, amplificarea incertitudinilor geopolitice și un nivel sub așteptări al investițiilor străine directe.

Un alt risc ar putea fi redresarea sub așteptări a creditării sectorului privat de către băncile străine cu operațiuni în România, la care creditele neperformante se află încă la un nivel ridicat de 17,2% din total.

Introducerea de noi taxe în anumite sectoare, cum este taxa pe construcții speciale de 1,5% din valoarea brută a acestora, ar putea afecta potențialul de creștere, prin reducerea atractivității pentru investiții.

Creșterea cererii interne ar putea mări deficitul de cont curent în perioada 2014-2017, către 2,5%-3% din PIB, dar agenția se așteaptă ca nivelul acestuia să fie sub nivelul anterior crizei.

S&P estimează că datoria externă va continua să scadă în viitorul previzibil, iar acumularea de rezerve, în timp, va duce la aprecierea cursului leului, justificată de creșterea productivității.

Diferențele economice regionale din România sunt în continuare substanțiale, parțial din cauza conexiunilor feroviare și rutiere limitate. În numeroase cazuri, infrastructura nedezvoltată a dus la investiții mai scăzute ale sectorului privat în sectorul comercial, care a frânat dezvoltarea.

Agenția mai notează că acordul preventiv cu FMI, care a reprezentat până acum o ancoră a politicii guvernamentale, se va încheia în 2015 și ar putea să nu fie reînnoit. Perspectiva ca România să intre în zona euro în 2019 ar putea fi un element important de stabilitate a politicilor, dar adoptarea monedei euro nu este obligatorie.

S&P nu anticipează că alegerile prezidențiale vor afecta performanțele economice, dar continuă să considere că guvernanța din România este un element care constrânge ratingurile.

Perspectiva stabilă a ratingurilor României arată faptul că riscurile de modificare a calificativelor sunt în mare parte echilibrate.

Ratingurile ar putea fi îmbunătățite dacă programul de consolidare bugetară, de reformare a finanțelor publice și restructurarea companiilor publice vor fi îndeplinite cu succes.

În schimb, ratingurile pot fi revizuite în scădere dacă ar reapărea dezechilibrele externe, dacă stabilitatea sectorului financiar ar slăbi sau dacă deficitele bugetare ar crește semnificativ.