Economia Suediei, sub presiunea unui munte de datorii ale populației și prețuri imobiliare supraevaluate

Banca centrală a Suediei a redus dobânzile la nivelul zero, pentru a răspunde criticilor că nu face destul pentru a combate un alt risc, deflația, recunoscând în același timp că decizia crează probleme în privința limitării datoriilor populației, relatează CNBC.

„Există un consens destul de larg că datoriile populației reprezintă o problemă. Dacă îndatorarea va continua să crească, am putea avea mari probleme în viitor, ceea ce vrem să evităm”, a declarat președintele băncii centrale, Stefan Ingves.

După decizia băncii centrale, autoritățile suedeze trebuie să analizeze cum să limiteze creditarea și să crească prețurile locuințelor fără să trimită piața imobiliară pe o spirală descendentă.

FLASH NEWS Senatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump

08:21

ALERTĂ Mesaj RO-Alert emis de autorități în județul Tulcea după o posibilă incursiune de drone

08:12

Suedia beneficiază de rating maxim AAA, între puținele rămase în Europa, datorită nivelului scăzut al datoriei publice, finanțelor publice solide și nivelului ridicat de capitalizare și profitabilitate înregistrat de bănci.

Populația în schimb, neafectată de criza financiară, s-a îngrămădit să contracteze împromuturi ipotecare ieftine, iar prețurile imobiliare s-au triplat în ultimii 20 de ani, fapt care a atras un avertisment din partea FMI.

O altă problemă este că în ultimii 20 de ani în Suedia s-au construit prea puține locuințe, iar capitala Stockholm este unul dintre orașele cu cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare.

Criticii afirmă că fostul guvern de centru-dreapta a amplificat riscurile prin reducerea impozitelor imobiliare și menținerea unor facilități fiscale.

Între timp, raportul dintre datoriile și veniturile populației a crescut peste 170%, fiind printre cele mai ridicate din Europa, existând temeri că consumul privat, care reprezintă aproape jumătate din PIB, va avea de suferit dacă dobânzile vor urca sau prețurile imobiliare vor scădea.

În Stockholm, cumpărătorii oferă mai multe milioane de coroane pentru apartamente văzute doar în fotografii, iar macaralele sunt o priveliște comună în suburbii.

„Nu credem că se va termina prost”, a declarat un consilier pentru investiții în vârstă de 47 de ani, a cărui soție a cumpărat o casă în Stockholm pentru 12 milioane de coroane (1,62 milioane dolari).

Încercările de până acum ale autorităților de reglementare pentru reducerea creșterii creditării, precum obligarea băncilor să pună deoparte mai mult capital, nu au funcționat întrucât dobânzile au continuat să scadă.

Suedia s-a mai confruntat în trecut cu spargerea unei bule speculative pe piața imobiliară. Măsurile de dereglementare din anii ”80 au condus la un boom al proprietăților comerciale, care s-a spart în 1992. Atunci, prețurile proprietăților au scăzut cu aproape două treimi, iar Suedia a fost nevoită să naționalizeze două bănci.

Ulterior, creditarea s-a reluat. Până în 2013, ipotecile au atins 47% din totalul creditelor acordate de băncile suedeze, față de 30% în 2011. Un alt risc este faptul că băncile se finanțează în mare parte pe piața internațională, nu prin depozite.

Mulți economiști spun că măsurile care ar trebui luate, reducerea facilităților fiscale sau reintroducerea unor taxe pe proprietăți, sunt dificile din punct de vedere politic.

Ministrul pentru Piețe Financiare, Per Bolund, a arătat că guvernul nu este pregătit să ia măsuri care să facă dificilă suportarea de către populație a costurilor pentru locuințe sau, în cel mai rău caz, aceștia să fie nevoiți să-și părăsească locuințele.

Guvernatorul băncii centrale este pentru înăsprirea regulilor privind rambursarea creditelor ipotecare, având în vedere că numai 4 din 10 împrumutați își plătesc datoriile, comparativ cu 9 din 10 la jumătatea anilor 90.

O altă soluție ar putea fi reducerea plafonului de împrumut de la nivelul actual de 85% din valoarea proprietății.

Asociația Bancherilor Suedezi a propus introducerea posibilității ca suedezii să poată rambursa, voluntar, 50% din împrumut, acum când dobânzile sunt extrem de scăzute, pentru a fi mai bine pregătiți atunci când dobânzile vor crește.

Asigurarea unei „aterizări line” a pieței imobiliare va fi dificilă, luând în considerare ce s-a întâmplat în alte țări. Scăderea prețurilor locuințelor în Danemarca și Olanda a provocat o scădere a încrederii consumatorilor și a cheltuielilor, accentuând declinul, după criza din 2008-2009. În Olanda, autoritățile au înrăutățit situația, înăsprind regulile de acordare a creditelor imobiliare, într-o perioadă în care prețurile erau deja în declin.

În Norvegia, unde datoriile populației legate de creditele ipotecare se află la nivelul de circa 200% din veniturile disponibile, autoritățile au fost nevoite să renunțe la reglementările stricte în domeniul creditării, după ce prețurile au început să scadă în 2013.