Irina Socol, fostul președinte Siveco, și șeful Asociației Nevăzătorilor au convenit să „fabrice” acte pentru a obține fonduri UE

Președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR), Sergiu Radu Ruba, și fostul președinte al Siveco Irina Socol au convenit să „fabrice” documente pentru a a justifica anumite cheltuieli, astfel încât să obțină, în mod ilegal, bani din bugetul UE și cel național, potrivit unor surse DNA.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, în septembrie 2013, la sediul ANR, a avut loc o întâlnire între Ruba, Socol și Emil Dragomirescu, Mircea Bucur și Gabriela Mârze, care au convenit să fabrice documente pentru a justifica în mod fals îndeplinirea unor obiective din cadrul unui proiect din fonduri europene. Aceste documente urmau să fie incluse în cererea de rambursare finală din proiect pentru a obține aproximativ 2,8 milioane de lei, din bugetul UE și cel național.

Mai mult, potrivit unor surse din cadrul anchetei, Sergiu Ruba și managerul de program din cadrul Siveco România, Emil Dragomirescu, aveau documente care atestau că 617 persoane cu dizabilități au participat la cursuri online de formare pentru utilizarea unor tehnologii specifice TIC, în ciuda faptului că nu a fost organizat niciun astfel de curs.

FLASH NEWSUn fost ministru al lui Orban, anchetat într-un mega scandal de corupție în Ungaria: 19,5 milioane de dolari, găsiți îngropați în păduri

09:18

NEWS ALERTDouă tramvaie Imperio s-au ciocnit într-o intersecție din București. Un pasager a ajuns la spital. Circulația este blocată

09:11

Procurorii au probe că o parte importantă din cele 617 persoane, dintre care numai aproximativ 50 au urmat efectiv cursul, nu au avut niciodată acces la serviciul internet sau la computere personale, dosarele acestora fiind furnizate de președinții filialelor teritoriale ale ANR.

Conform surselor citate, președintele Asociației Nevăzătorilor și complicii săi a încercat să obțină ilegal fonduri europene de aproximativ 2,8 milioane de lei, prin întocmirea unor documente care au atestat cheltuieli fictive, în cadrul unui proiect cu finanțare comunitară.

Potrivit unor surse din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, perchezițiile de marți dimineață care au avut loc la sediul Asociației Nevăzătorilor din România i-au vizat pe responsabilii echipei de management a proiectului „Integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități vizuale printr-un program practic de formare în domeniul TIC”.

Mai exact, este vorba despre președintele Asociației Nevăzătorilor din România, Sergiu Radu Ruba, managerul de program din cadrul Siveco România, Emil Dragomirescu, președintele fundației „Cartea Călătoare”, Mircea Bucur, și un contabil al Siveco, Gabriela Mârze.

În același caz, mai sunt implicați și managerul proiectului, Ovidiu Adrian Dumitrescu, un expert contabil – Ștefănescu Mariana – , un funcționar public -Sabina Bălan -, dar și deținătorul Fundației Alcion și totodată soțul fostei directoare al Consiliului Național al Dizabilității din România, Constantin Pietroșel.

Proiectul european în care sunt implicați toți acești „actori” își propune, în principal, realizarea unui program de formare specific persoanelor cu dizabilități la care să participe 500 de persoane pentru inițiere în utilizarea TIC și 900 de persoane pentru utilizarea unor tehnologii specifice TIC. Astfel, printre rezultatele cuantificabile ale proiectului se numără realizarea website-ul proiectului și portalul de instruire specifică, realizat de Siveco România. Un număr de 500 de persoane ar fi trebuit instruite și formate pentru utilizarea TIC în viața de zi cu zi și ar mai fi trebuit să se realizeze și trei cursuri în format digital, astfel încât 300 de persoane să fie formate pentru „dezvoltare pagini de web”, 300 de persoane formate pentru „testare și evaluare aplicații web”.

În plus, ar mai fi trebuit ca, în urma implementării proiectului, 900 de persoane să fie plasate pe piața muncii și să fie angajate efectiv 250 de persoane.

Procurorii susțin că, în ciuda fapatului că termenul de finalizare al proiectului s-a încheiat în urmă cu un an, o mare partea a acestor activități nu au fost realizate, motiv pentru care nu se puteau face cereri de rambursare a cheltuielilor.

„Începând din luna aprilie 2013, Ruba Sergiu-Radu și Dragomirescu Emil au inițial demersuri de întocmire a unor documente care să ateste, în mod fictiv, participarea a 900 de persoane cu dizabilități la cursurile on-line de formare prevăzute în cadrul proiectului”, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor.

Mai mult decât atât, Sergiu-Radu Ruba a organizat la Sinaia o întâlnire cu președinții tuturor filialelor teritoriale ale ANR, cărora le-a solicitat explicit să întocmească cât mai multe dosare care să ateste că persoane cu dizabilități, membri ai respectivelor filiale, au participat la cursurile on-line asumate prin proiect.

„Pentru a convinge președinții filialelor teritoriale ale ANR ca măcar să le pună la dispoziție datele de identificate ale unor persoane cu dizabilități (conform cerințelor din grupul țintă al obiectivului) necesare finalizării exclusiv scriptice a acestei activități, în plenul discuțiilor, Dragomirescu Emil a promis că SC SIVECO România va dona câte un calculator fiecărei filiale care va trimite cel puțin 25 de dosare”, conform sursei citate.

Mai mult decât atât, procurorii au indicii că un consilier la Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanțate din Fonduri Structurale din Ministerul Educației Naționale, Liviu Dan și un fost funcționar al Ministerului Educației, în perioada 2004-2005, Constantin-Ciprian Tănase, au fost incluși în echipa de implementare a proiectului din partea Asociației Nevăzătorilor, în calitate de experți, fără a desfășura efectiv activități, ci doar pentru a încasa contravaloarea remunerării lor. Oamenii legii spun că există există indicii că rolul acestora a fost de a-și folosi sistemul relațional deținut la nivelul instituțiilor cu atribuții de monitorizare și control.

Procurorii DNA au făcut, marți, nouă percheziții în București și Buzău, la locuințele unor persoane suspectate de fapte de corupție privind fonduri europene, precum și la sediul Asociației Nevăzătorilor din România și al unei confederații patronale.

Direcția Națională Anticorupție arată, într-un comunicat de presă, că în acest dosar se fac cercetări care vizează „suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2010 – 2014”.

Potrivit sursei citate, anchetatorii fac nouă percheziții în municipiile București și Buzău, din care două la sediile unor instituții publice, iar restul la domiciliile unor persoane.