Ziariștii străini care au relatat Revoluția română povestesc, după 25 de ani, ce li s-a întâmplat atunci

Una dintre victimele revoltei care l-a îndepărtat de la putere pe dictatorul român Nicolae Ceaușescu a fost corespondentul agenției Associated Press, John Daniszewski – în prezent senior editor în cadrul agenției -, care la 23 decembrie 1989 a fost împușcat de trei ori în timp ce acoperea evenimentele de la Timișoara. La 25 de ani de la Revoluție, AP publică din nou relatarea lui Daniszewski de pe patul de spital din Belgrad, Serbia, din 26 decembrie 1989, care descrie situația infernală din România acelor zile.

Reporterul povestește că a zburat în ziua de 22 decembrie de la Belgrad către Varșovia, după care a închiriat o mașină la aeroport și s-a îndreptat către granița cu România. Chiar înainte de a intra în România, el s-a întâlnit cu un jurnalist iugoslav, Ljuba Pajici, care i-a devenit companion.

EXCLUSIVITATECum și-au majorat indemnizațiile USR-riștii din Consiliile de Administrație, chiar în ziua în care era învestit noul guvern

14:53

FLASH NEWSJudecătorii Recorder se dezic de Nicușor Dan: „Nu e șeful meu”/”Nici al meu”

14:53

În seara zilei de 23 decembrie, când cei doi jurnaliști se întorceau cu mașina la hotel, urmați de doi jurnaliști italieni, într-o intersecție cineva a îndreptat o lumină puternică spre ei și le-a spus ceva în română. Dar până ca ei să poată răspundă sau să poată ieși din mașină, Daniszewski a fost împușcat.

Cei doi jurnaliști au fost agresați și li s-au furat banii. Unul dintre italieni a fost rănit grav, iar celălalt era nevătămat. La scurt timp după incident însă au sosit două ambulanțe care i-au luat pe cei doi jurnaliști răniți. În ziua de Crăciun, Guvernul iugoslav și AP au reușit să organizeze transferul lui și al unui reporter al televiziunii din Zagreb, rănit și el, la Belgrad.

Într-un alt reportaj, AP relatează povestea lui Adrian Kali, care își amintește cum o fetiță în vârstă de doi ani a fost împușcată mortal chiar sub ochii lui, în aceste zile tulburi de decembrie 1989.

Profesor de istorie, Kali a fost unul dintre miile de români care au ieșit în stradă la Timișoara în 1989, sătui de lipsa de alimente și combustibil și de interzicerea libertăților elementare.

Kali, în vârstă de 46 de ani, a fost împușcat de două ori la 17 decembrie, în umăr și în spate, în timpul protestelor. Dar el își amintește de fetița care a murit sub ochii săi. „Era ținută de tatăl ei. Au împușcat-o în fața Centrului pentru tineret. Glonțul a străpuns-o pe fetiță și a ieșit prin tatăl ei”, care a fost rănit, afirmă el. „A fost o crimă cu premeditare”, adaugă Kali.

„Acum suntem mult mai liberi decât înainte. Putem vedea lumea, copiii noștri pot merge în străinătate să studieze. De asemenea, democrația este ceva ce am câștigat la Revoluție”, a declarat el.

În Canada, reporterul Allen Abel, care lucrează pentru grupul Postmedia, relatează povestea unei tinere românce acum stabilită în Statele Unite.

În decembrie 1989, Abel a fost trimis de CBC-TV în România, pentru a relata despre Revoluție. Acum, la 25 de ani de la aceste evenimente, el s-a întâlnit cu o tânără, Ioana Hance, născută Drăgoi, pentru a rememora acele zile.

„La acel Crăciun aveam 16 ani, eram o visătoare naivă înlănțuită de comunism”, afirmă Ioana, care era elevă la cel mai bun liceu din București. „Ce vrea un tânăr de 16 ani? Să iasă cu prietenii. Să se distreze. Dar nu exista căldură în apartamente, nu aveai ce să pui pe masă și nimic la televizor, în afară de două ore despre Ceaușescu în fiecare seară. Eram înnebuniți după tot ce era occidental – filme, mașini, modul în care oamenii erau civilizați unul cu celălalt”, își amintește ea.

Agenția France-Presse marcheză, de asemenea, momentul Revoluției din România cu un material intitulat „În România, smartphone-uri și ore de istorie pentru combaterea nostalgiei comunismului”.

„Să știi de unde vii face parte din educația de bază (…) și am constatat că tinerii sunt foarte dornici să facă cercetări dacă li se oferă un instrument la îndemână”, declară pentru AFP Tedy Necula, realizatorul unui documentar recent care strânge mărturii legate de comunism, filmate de tineri născuți după 1989.

„Pentru că nu vă despărțiți niciodată de telefonul mobil, folosiți-l ce puțin pentru a face ceva interesant”, le-a propus el liceenilor din șapte orașe din România, deveniți autorii documentarului. Astfel, aceștia au filmat clădiri părăsite, însemne datând din anii 1970, pensionari nostalgici, toate pe fondul discursurilor lui Ceaușescu sau al cântecelor patriotice.

În 2008, Ministerul Educației a decis introducerea în licee a unui curs opțional de istorie a comunismului, pe baza unui manual elaborat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acest curs este predat în aproape 200 de licee din țară și figurează printre preferatele elevilor în vârstă de 17 și 18 ani.