„ACEASTA E INTRAREA ÎN ROMÂNIA”. Cetățenii depun PETIȚII, Gândul publică IMAGINI, autoritățile sunt forțate să răspundă: Podul intră în reparații capitale

Aproximativ 12,7 milioane de euro este suma pe care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a încasat-o anul trecut din tariful de trecere a podului peste Dunăre, în sensul Giurgiu-Ruse, potrivit unui răspuns transmis luni gândul de CNADNR.

Deși suma ar fi ajuns pentru construcția a mai bine de doi kilometri de autostradă, drumul de intrare în România este plin de adevărate cratere, șoferii fiind nevoiți să facă slalom printre ele. Drumul este însă mult mai bun pe partea bulgărească a podului.

Când va fi reparat asfaltul pe Podul de la Giurgiu?

Contractul de reabilitare a Podului peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse a fost atribuit în luna octombrie 2014 asocierii Collini Lavori S.p.A. – Tecnic Consulting Engineering. În luna noiembrie 2014 a fost dat ordinul de începere a lucrărilor, se arată în răspunsul transmis gândul de CNADNR.

Contractul are o perioada de 16 luni, investiția fiind finanțată cu fonduri europene, din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS-T 2007 – 2013.

Foto: Gândul // 3 ianuarie 2015

„Din cele 16 luni, 2 luni reprezintă perioada de proiectare, care se va încheia la sfârșitul lunii ianuarie 2015. După finalizarea perioadei de proiectare va începe perioada de execuție a lucrărilor, însă din cauza condițiilor meteorologice caracteristice perioadei de iarnă, execuția propriu zisă va fi posibilă începând cu luna martie 2015”, potrivit CNADNR.

Compania a precizat că lucrările de reabilitare a podului urmează să fie finalizate până la data de 31 decembrie 2015.

Foto: Gândul // 3 ianuarie 2015

În plus, potrivit contractului, în afară de lucrările de reparare și consolidare a podului, se vor realiza și lucrări de reabilitare a drumului până la punctul de acces vamal. Potrivit contractului, responsabilitatea proiectării îi revine în totalitate antreprenorului, având o perioadă de garanție de 2 ani.

În ce privește structura de rezistență a podului, Compania de autostrăzi a dat asigurări că aceasta nu este afectată.

„Din informațiile noastre și din studiile puse la dispoziție în timpul licitației a rezultat că structura de rezistență a podului nu este afectată. Antreprenorul este obligat să își facă propriile studii și să asigure desfășurarea circulației rutiere în condiții de siguranță pe parcursul derulării contractului”, a anunțat CNADNR.

Foto: Gândul // 3 ianuarie 2015

Până la începerea lucrărilor propriu-ziuse, în luna martie 2015, CNADNR SA execută „lucrări de reparații cu mixturi asfaltice la rece, ca masură provizorie de asigurare a desfășurării în condiții de siguranță a traficului rutier”.

Compania promite că lucrările de reparații la podul de la Giurgiu vor fi finalizate până la data de 31 decembrie 2015.

Cum și-au pasat autoritățile răspunderea „spre competenta soluționare”

Imaginile cu partea românească a podului prezentate de gândul au atras zeci de comentarii din partea cititorilor, unul dintre aceștia dezvăluind petițiile transmise autorităților în cursul anului 2013 în care semnalau autorităților situația Podului.

Unul dintre cititori, Răzvan Rada, a transmis, în cursul anului trecut, memorii către mai multe autorități privind situația Podului de la Giurgiu, de la Ministerul Transporturilor, la Cancelaria primului ministru, la CNANDR.

Din răspunsurile primite de acesta reiese cum autoritățile și-au pasat răspunderea de la una la alta, „spre competentă soluționare”.

Astfel, într-un răspuns primit în martie 2013 de la cancelaria Primului ministru, Răzvan Rada era anunțat că memoriul său a fost transmis „spre competentă soluționare” Ministerului Transporturilor și CNADNR, solicitând „luarea măsurilor legale ce se impun”. „Urmează ca, în termenul legal, instituțiile sesizate să comunice cancelariei Primului ministru și dumneavoastră soluția adoptată”, se arăta în încheierea răspunsului de la Cancelaria premierului.

Sursa foto Răzvan Rada//Facebook

Apoi, tot în martie 2013, Răzvan Rada a primit un răspuns și de la Ministerul Transporturilor în care era informat că CNADNR nu mai este în subordinea Ministerului, ci in subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiii Străine și că petiția sa a fost transmisă către CNADNR.

Sursa foto Răzvan Rada//Facebook

Luna următoare, în aprilie 2013, Cancelaria Primului ministru i-a transmis lui Răzvan Rada că memorial său i-a fost transmis Instituției Prefectului – județul Giurgiu, „spre competentă soluționare”.

Sursa foto Răzvan Rada//Facebook

Șirul petițiilor s-a încheiat în aprilie, când CNADNR i-a răspuns lui Răzvan Rada.

Mulțumindu-i politicos pentru „implicarea în problemele comunității”, Compania de Autostrăzi îl asigura pe Rada de preocuparea ei pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a traficului rutier pe întreaga rețea de drumuri.

Sursa foto Răzvan Rada//Facebook

În același răspuns CNADNR preciza că în cursul lunii martie (2013.n.n.), la podul peste Dunăre de la Giurgiu Ruse au fost executate lucrări de refacere a îmbrăcăminții asfaltice pe calea podului, de înlocuire a dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație deteriorate și de revizuire/reparație a instalației de iluminat.

„Precizăm, de asemenea, că CNADNR promovează un proiect referitor la reabilitarea integrală a podului Giurgiu-Ruse, în prezent fiind în curs de derulare procedura de promovare a lucrărilor”, se mai arăta în răspunsul transmis de CNADNR.

Sursa Foto: Răzvan Rada// Facebook// Punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu

Sursa Foto: Răzvan Rada// Facebook// În apropiere de punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu

Supervizarea gropilor

Până la „reabilitarea integrală” a podului Giurgiu-Ruse, compania de autostrăzi a încheiat, în ianuarie 2014, și un contract cu o firmă pentru supervizarea lucrărilor de pe podul de peste Dunăre de la Ruse.

Astfel, chiar dacă podul arată ca după un război, există o firmă care a primit un contract de 520.000 de lei, cu TVA inclus, pentru supervizarea proiectării și execuției lucrărilor pe Podul de la Giurgiu. Firma se numește B.C.P.C. Biroul de Consultanță Proiectare în Construcții SRL și are sediul chiar în clădirea Palatului CFR, unde funcționează și Ministerul Transporturilor.

Contactați de gândul, reprezentanții BCPC au refuzat să facă vreun comentariu. „Cei care se ocupă de proiect nu sunt în birou, reveniți mâine”, ne-a expediat sec o voce.

Contractul cu BCPC se referă la „Servicii de supervizare a proiectării și execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții „Proiectare și execuție Podul de la Giurgiu, peste Dunăre, pe DN 5 km 64+884” la standarde de înaltă calitate, evaluarea și aprobarea lucrărilor, materialelor, echipamentelor (…).

Gândul a încercat, în cursul zilei de luni, să obțină un răspuns despre „Podul Prieteniei” și de la ministrul Ioan Rus, precum și de la autorități din Giurgiu – Prefectura Giurgiu și primăria Giurgiu. Până la publicarea articolului aceștia nu au transmis vreun răspuns.

Podul, construit în 1952, are o lungime de 2.224 metri, din care 1.146 metri aparțin României. Tranzitul se poate realiza atât pe calea ferată, cât și pe șosea.

În vara lui 1997 a avut loc recepția oficială a lucrărilor de consolidare a podului. Lucrările au început în 1995, fiind finanțate cu 1,2 milioane de ECU (monedă care a precedat euro), echivalentul a circa 1,4 milioane de dolari, prin Programul PHARE, de către UE.

Acestea au constat în reparația hidroizolației, a îmbrăcăminții asfaltice, precum și înlocuirea rosturilor de dilatație. Executantul lucrărilor a fost CCCF București, iar consultant firma Consitrans.