Un test de sânge ar putea reprezenta soluția pentru fumătorii care vor să renunțe la viciu

Studiile arată că 60% dintre cei care vor să se lase de fumat încep să fumeze din nou în prima săptămână, scrie bbc.com. Cercetătorii ar putea analiza timpul în care o persoană renunță la nicotină, pentru a-i majora șansele de succes.

Alți experți spun că în cazul acestor teste trebuie analizat raportul costuri-eficiență. Nicotina este una din substanțele care generează cea mai mare dependență. Când nivelul nicotinei din corp scade, fumătorii simt nevoia să reia viciul.

Unii cercetători sugerează că oamenii care renunță prea repede la nicotină ar putea tânji și mai mult după țigări. În cadrul studiului Lancet, cercetătorii Universității din Pennsylvania au încadrat 1.240 de persoane în diverse programe de dexintoxicare.

FLASH NEWS Trump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”

23:57

CONTROVERSĂ China antrenează soldații lui Putin pentru războiul din Ucraina. Documente secrete dezvăluie un nou pact militar

23:18

Voluntarii au primit fie un tratament cu medicamentul denumit vareniclină, fie un placebo. Varencilina este un medicament non-nicotină disponibil cu rețetă de la medic. De asemenea, toți subiecții au beneficiat de consiliere pe parcursul experimentului.

Medicii au descoperit că oamenii care renunță treptat la nicotină au o șansă mai mare de a scăpa de viciu cu ajutorul varencilinei, comparativ cu cei care folosesc plasturi cu nicotină.

„Dacă s-ar folosi aceste teste, fumătorii ar avea mai multe șanse să renunțe la viciu”, a declarat profesorul Caryn Lerman. Testele de sânge pentru verificarea modului în care oamenii asimilează nicotina sunt folosite doar în laboratoare, dar ar putea ajunge la nivel larg.

„Știm că atunci când oamenii încearcă să renunțe singuri la fumat au o șansă de succes de doar 4% pe an. Vor reuși doar prin perseverență. Este ca și cum ar arunca un zar. Dacă vei continua să arunci cu zarul, vei reuși, până la urmă. Pe de altă parte, dacă te oprești, vei eșua”, a declarat, la rândul său, profesorul Robert West de la University College London, care nu a fost implicat în realizarea studiului.