Analiști financiari: Măsurile de stimulare ale BCE, benefice mai mult Europei de Est decât Elveției

„Achizițiile de obligațiuni ale BCE vor avea în mod clar un efect pozitiv. Relaxarea monetară poate avea un impact pozitiv asupra economiilor care au legătură cu regiunea unde este aplicată o astfel de politică”, a declarat Piroska Nagy, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), relatează Bloomberg.

Majoritatea statelor est-europene nu folosesc euro, dar vor avea de câștigat întrucât măsurile BCE încurajează creditarea transfrontalieră și stimulează creșterea economică în uniunea monetară, principalul lor partener comercial.

Băncile centrale din Europa de Est sunt deja ocupate să facă față efectului retragerii măsurilor de stimulare de către Rezerva Federală americană și cu decizia șoc a Băncii Naționale a Elveției de a elimina plafonul valutar de 1,2 franci/euro, care a mărit costul creditelor în franci.

REACȚIE Mihai Jurca se laudă că a îndeplinit întocmai și la timp pașii SAFE, după ce România a primit prima tranșă a împrumutului de 17 miliarde de euro

20:12

CONTROVERSĂ SUA au destructurat o rețea de hackeri chinezi care au atacat NASA, Rezerva Federală, Departamentele de Justiție și Energie și Senatul SUA

19:59

Monedele Poloniei și Ungariei s-au depreciat puternic săptămâna trecută, cele două țări având cea mai mare pondere a creditelor pentru locuințe în franci elvețieni. Zlotul și forintul s-au depreciat de la începutul acestui an cu 1,1%, respectiv 0,7%.

Europa de Est a suportat deocamdată impactul încetinirii economice din zona euro, dar prăbușirea cotațiilor petrolului a amplificat presiunile de scădere a prețurilor. În prezent, Polonia și Ungaria se află în deflație, în timp ce în statele vecine inflația se află la minime record.

Măsurile de stimulare ale BCE ar putea permite statelor est-europene să mențină costurile de împrumut la minime record, iar în unele cazuri scăderea în continuare a acestora, susținând astfel creșterea economică, a spus Neil Schearing, economist șef pentru piețe emergente la Capital Economics, în Londra.

„Politicile monetare din Europa Centrală și de Est vor rămâne mai relaxate decât ar fi fost în altă situație. Polonia și România ar putea reduce în continuare dobânzile, în timp ce Cehia ar putea ajusta plafonul de apreciere a coroanei”, consideră Schearing.

Lichiditățile suplimentare de la BCE ar putea încuraja băncile vest-europene, care domină circa două treimi din industria bancară din Est, prin bănci precum Erste Group Bank și Societe Generale, să reducă retragerile de capital din regiune, a adăugat economistul.

Inițiativa lui Draghi implică și riscuri pentru Europa de Est, precum intrările de capital și formarea de bule speculative pe piețele de obligațiuni, a avertizat săptămâna trecută guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Marek Belka.

Polonia a menținut săptămâna trecută dobânda de politică monetară la nivelul de 2%.

BCE va evalua nivelul de 0,05% al dobânzii cheie la ședința de politică monetară de joi, la care majoritatea analiștilor anticipează că instituția va anunța și lansarea unui program de achiziții de obligațiuni guvernamentale în valoare de 550 de miliarde de euro.

Un alt risc este ca programul de achiziții de obligațiuni al BCE să nu confirme amploarea luată deja în calcul de investitorii în active de pe piețele est-europene, a spus Helena Horska, director de cercetări la Raiffeisen Bank în Praga.

Cu toate acestea, ritmul de creștere economică din Europa Centrală și cele trei state baltice va rămâne solid, de 2,6% în acest an, potrivit estimărilor BERD publicate luni. În Europa de Sud-Est, avansul economic va fi de 2,2% în 2015.