„Denunțiada de primăvară”. Noul principiu al corupților: Recunoaște din proprie inițiativă și scapi de arestare

În ultimele luni, în anchetele de corupție s-au înregistrat numeroase denunțuri, care au ajutat procurorii să finalizeze dosare, să deschidă unele noi sau pur și simplu să contureze acuzațiile la adresa unui alt suspect (suspectul este persoana investigată, iar pe numele său au fost formulate acuzații- aceasta fiind faza de urmărire penală ‘in personam’, adică urmărirea penală a unei persoane).

Elena Udrea a fost denunțată în ultima vreme de cel puțin șase persoane, printre care și omul de afaceri Nelu Iordache. Nu este singurul politician care a fost denunțat. Dacă în perioada de început a DNA procurorii nu primeau prea multe denunțuri împotriva politicienilor, acum lururile s-au schimbat. Unul din motive este și modificarea Codului de Procedură Penală. Concret, procurorul poate încheia acum „deal-uri” (înțelegeri) cu suspectul sau viitorul suspect.

REACȚIEMinistrul de Interne laudă comportamentul protestatarilor de la manifestația pentru Călin Georgescu: ”Au dat o lecție de civilizație și de respect pentru democrație”

19:38

FLASH NEWSPremieră pentru locatarii unui bloc cu 4 etaje din România. Au început lucrările pentru construcția primului lift exterior. La cât ajunge investiția

19:29

Dacă denunți, poți scăpa de arest preventiv

Unul dintre beneficiile unui denunț este acela că ai șanse să scapi de arestul preventiv sau, de regulă, procurorii nu mai cer prelungirea arestului și pot propune arest la domiciliu. Astfel că, spre exemplu, dacă avem un suspect acuzat de corupție, el poate face denunț chiar în propria cauză.

Experții consultați de gândul au arătat că în aceste situații procurorii pot da dovadă de înțelegere. Asta înseamnă că la prelungirea mandatului de arestare preventivă, procurorul de ședință poate solicita trecerea din arest preventiv în arest preventiv la domiciliu. Tot în faza de urmărire penală suspectul poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, scăpând cu o pedeapsă mai mică și fără un proces îndelungat și obositor.

Deunță primul și scapi de arestare

Cea mai bună soluție pentru un corupt aflat la ananghie este să denunțe din propria inițiativă. Odată ce ești denunțător voluntar, nu mai poți fi tras la răspundere. Altfel spus, dacă esti mâna dreaptă a unui corupt și îl denunți că a luat mită, chiar dacă, să spunem, ai fost parte a rețelei de corupție, vei scăpa de o eventuală punere sub acuzare. Apoi, să presupunem că ești un baron corupt și ești pus sub acuzare, poate chiar și arestat: ai posibilitate să denunți alte fapte și să scapi de niste dosare. Asta doar în cazul în care procurorii nu cercetau deja faptele denunțate.

Caz concret: Niro și Sandu au ieșit după ce au colaborat

Cel mai elocvent exemplu este cel al lui Gabriel Sandu și Dumitru Nicolae (Niro), cei doi fiind arestați pe 29 octombrie în dosarul Microsoft.  Mediafax notează că Gabriel Sandu se află, începând din 25 ianuarie, în arest la domiciliu.

Mediafax a notat că măsura arestului preventiv a fost înlocuită după ce Sandu le-ar fi oferit anchetatorilor mai multe informații. Astfel că, la aproape trei luni de arrest preventiv, Gabriel Sandu a decis să colaboreze. Același lucru l-a făcut și Dumitru Nicolae (Niro).

În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, împreună cu primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită și spălare de bani.

Ce spune legea

În vechiul cod de procedură penală, dar și în cel nou, se prevede că inculpatul poate să își recunoască vinovăția pe durata procesului. Asta înseamnă ca inculpatul să admită acuzațiile formulate de procurorii împotriva sa. Beneficiile acestei proceduri sunt destul de atractive. În primul rând, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Spre exemplu, dacă o persoană este inculpată pentru o infracțiune care este pedepsită cu un maxim de 6 ani, după recunoașterea vinovăției, maximul pedepsei va fi de 4 ani. Un alt beneficiu al legii este acela că procesele se judecă mult mai rapid, nemafiind nevoie de dezbateri în contradictoriu, pentru că prin recunoașterea vinovăției, inculpatul își asumă și probatoriul procurorilor. Ceea ce înseamnă că acceptă acuzațiile și probele, și reununță într-un fel la apărarea clasică.

O nouă procedură, inspirată din legislația SUA, este acordul de recunoaștere a vinovăției. Astfel că încă din faza cercetărilor, în cadrul urmăririi penale, suspectul poate face o înțelegere cu procurorul. Această înțelegere înseamnă că își recunoaște faptele și este de acord cu o pedeapsă stabilită de procuror. Acest acord poate fi încheiat numai pentru infracțiuni care nu se pedepsesc cu mai mult de 7 ani de închisoare.

Acordul poate fi inițiat atât de către suspect, cât și de către procuror. După cele două părți cad de acord, semnează o înțelegere, care este analizată de către un judecător. Acordul devine oficial numai dacă și judecătorul este de acord cu termenii înțelegerii. Beneficiile pentru un suspect în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției este acela că acesta nu mai așteaptă până ce dosarul său este judecat în fond și apel. În plus, odată ce a semnat înțelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, nemaiexistând riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa.

Având în vedere că acordul de recunoaștere a vinovăției este o instituție nouă, încă nu există date despre soluții pronunțate în baza acestei noi proceduri. În schimb, recunoașterea vinovăției în procesul penal este utilizată atât în procesele penale obișnuite, cât și în dosarele de corupție din ultima perioadă. Recunoașterea vinovăției a fost introdusă în lege în 2010 cu ocazia amendării codului de procedură penală prin legea micii reforme.

NOTĂ: Gândul a consultat mai mulți practicieni activi în domeniu pentru documentarea acestui text.