Cât de multă încredere au românii în DNA: „Televizarea luptei anticorupție este gustată de public”

În studiul Barometrul încrederii în instituții, realizat de IRES, în 9-10 martie 2015, 49% dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile merg într-o direcție bună în România, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o direcție greșită.

Cei mai mulți români intervievați, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în ultimele luni, mulți oameni politici sunt acuzați de corupție, sunt condamnați sau arestați preventiv.

Totodată, cumulativ, o proporție covârșitoare a respondenților, 95%, este de părere că, în România, corupția este foarte răspândită (70%) sau destul de răspândită (25%). Doar 3% dintre aceștia cred că este puțin răspândită, iar 1% spun că nu este răspândită deloc.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Aproape jumătate dintre intervievați consideră că este mai răspândită corupția în administrația centrală decât în cea locală, în timp ce 16% cred că este invers, iar 31% cred că fenomenul corupției este răspândit în egală măsură atât la nivelul administrației locale, cât și la nivelul celei centrale. 57% dintre respondenți consideră că există oameni politici care sprijină lupta împotriva corupției „în mod sincer”.

„Spectacolul televizat” este pe placul publicului

Când vine vorba de reflectarea mediatică a fenomenului, aproape 60% dintre participanții la studiu spun că sunt interesați sau foarte interesați de transmisiunile televiziunilor pe tema arestărilor și condamnărilor din ultimul timp.

Respondenții din Transilvania și Banat se declară interesați de aceste transmisiuni în proporție mai ridicată, iar cei din Moldova în proporție mai redusă. Cu toate acestea, majoritatea respondenților creditează transmisiunile televizate cu încredere în ceea ce privește contribuția lor la diminuarea fenomenului corupției, 36% spunând că sunt siguri că acestea pot contribui la acest lucru, iar 41% considerând că probabil acest lucru se întâmplă. Cu cât respondenții sunt mai educați, cu atât convingerea că transmisiunile televizate pot contribui la diminuarea corupției se regăsește mai rar în rândul acestora.

Câți români au încredere în DNA

Totodată, românii tind să aibă mai multă încredere în instituțiile din sistemul juridic, decât în altele. În justiția din România au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respodenți, în timp ce o proporție mai ridicată – 56%, spun că au puțină sau foarte puțină încredere.

37% dintre intervievați au încredere multă sau foarte multă în tribunale, în timp ce 57% au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în aceste instituții. În judecători, se încred foarte mult 37% dintre români, iar 58% manifestă puțină sau foarte puțină încredere în aceștia.

În Ministerul Justiției, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38% dintre intervievați, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în acest minister. Și în acest caz, bărbații tind să aibă multă sau foarte multă încredere în această instituție în proporție mai ridicată decât femeile.

În CSM spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievați. Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaților, devenind mai răspândită, de asemenea, odată cu creșterea nivelului de educație. În curțile de apel au încredere tot 42% dintre participanții la studiu, bărbații în proporție ușor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare și cele care locuiesc în Transilvania sau Banat.

Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 48% dintre participanții la acest studiu, cu precădere din partea bărbaților, a persoanelor cu studii superioare și a celor din Transilvania și Banat sau Moldova.

DNA beneficiază de multă sau foarte multă încredere în rândul a 63% dintre cei intervievați. Ca până acum, aceste opinii se regăsesc în proporție mai ridicată în rândul bărbaților, precum și în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.

În DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre respondenți – 55%, proporția crescând la 61% în rândul bărbaților.

Codruța Kövesi, o încredere fără precedent  pentru cineva din sistemul juridic  din România

În Codruța Kövesi, Procurorul șef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate, în timp ce 45% spun că au puțină sau foarte puțină încredere în această personalitate publică, iar 9% declară că nu o cunosc. Bărbații, în schimb, au încredere în Codruța Kövesi în proporție de 52%, iar persoanele cu studii superioare în proporție de 49%.              

În Monica Macovei declară că au încredere multă sau foarte multă 23% dintre intervievați, proporția acestora crescând atunci când ne uităm doar la persoanele cu studii superioare la 34%.              

În Tiberiu Nițu, Procurorul General al României, au multă sau foarte multă încredere trei din zece respondenți.  Bărbații tind să aibă încredere în această personalitate în proporție mai ridicată, la fel persoanele care au studii medii sau superioare, comparativ cu cele care au absolvit un nivel de educație inferior. Respondenții din Moldova, de asemenea, tind să aibă încredere în Tiberiu Nițu în proporție ușor mai redusă.              

Percepția publică despre dreptate

16% dintre persoanele intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiție în ultimii cinci ani. Cu cât sunt mai educați, cu atât proporția respondenților care răspund afirmativ la această întrebare crește. De asemenea, respondenții din regiunea de Sud a țării tind să facă acest lucru în proporție ușor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Transilvania și Banat.

Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de a face cu justiția în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzați sau inculpați, iar o zecime martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiție – 52% – , în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost. Proporții similare ale respondenților apreciază, astfel, că s-ar fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44% că nu s-a făcut dreptate. În același timp, 5% dintre aceștia nu știu ce răspuns să dea la această întrebare.

Volumul eșantionului studiului Barometrul încrederii în instituții, realizat de IRES, în 9-10 martie 2015, a fost de 1.118 indivizi de 18 ani și peste. Eroarea maximă tolerată a fost de ± 3%.