Greșeli frecvente în limba română. Folosim de multe ori expresia „Îmi cer scuze”, fără a sesiza greșeala

Mulți români cad în diverse „capcane” ale limbii atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă. Dezacordurile și cuvintele folosite greșit sunt cele mai frecvente greșeli de exprimare, scrie sursa citată.

Care sau pe care? Nu de puține ori, utilizarea pronumelui relativ „care” este incorectă. Spre exemplu, varianta „Fata care am văzut-o avea părul foarte lung” este greșită. Corect este „Fata pe care am văzut-o avea părul foarte lung”.

Al, a, ai sau ale? „Cartea a cărei coperți…” este un exemplu de folosire greșită a articolului genitival. Trebuie reținut că acesta se acordă întotdeauna cu obiectul la care face referire, în acest caz – la coperți (feminin, plural), ceea ce duce la varianta corectă „Cartea ale cărei coperți”.

CONTROVERSĂ WSJ: Trump forțează o nouă întâlnire cu Kim Jong Un. Summitul ar putea avea loc în această toamnă

08:51

ENERGIE Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE. Cablul submarin trece prin Marea Neagră

08:47

Cărei sau cărui? „Fata al cărui tată” sau „Fata al cărei tată”? Corectă este cea de-a doua variantă, deoarece pronumele relativ în Dativ se acordă cu posesorul.

Îmi cer scuze sau îți cer scuze? Printre expresiile folosite necorespunzător se află și „îmi cer scuze”. Dacă ținem cont de faptul că „a cere” înseamnă „a pretinde”, atunci când „ne cerem scuze” nu facem altceva decât să pretindem interocutorului scuze, adică exact opusul intenției noastre.

Varianta „diplomată” ar fi să spunem „vă rog să-mi primiți scuzele” sau „vă rog să-mi acceptați scuzele”. Totuși, sunt și lingviști care nu consideră că expresia inițială ar avea vreo problemă.