Muzeul Național de Istorie a României din Capitală se va închide timp de 5 ani pentru reabilitare

Ernest Oberländer-Târnoveanu a declarat, marți, reprezentanților mass-media prezenți la o conferință de presă că instituția muzeală pe care o conduce va intra într-un proces de renovare și va fi închisă timp de cinci ani din momentul în care va începe finanțarea. Acesta a menționat că acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, începând de anul viitor.

„Vom organiza noi spații de depozitare, suntem în discuții pentru a obține aceste spații, avem nevoie de o suprafață foarte mare, circa 11.000 de metri pătrați, care trebuiesc amenajați conform prevederilor normelor de conservare și de asigurare a securității, și pentru perioada până în 2018 am solicitat și un spațiu pentru organizarea de expoziții, în așa fel încât activitatea muzeului să nu se întrerupă și publicul să nu uite că există un Muzeul Național de Istorie a României”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Totodată, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României a precizat că cele mai bune spații pe care le-a vizitat până în prezent sunt cele din Casa Presei Libere. „Sunt hale foarte mari, ușor de amenajat și relativ ieftin, față de altele, și care prezintă și multe alte avantaje în ceea ce privește asigurarea securității”, a completat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

În decembrie 2014, bugetul pe anul 2015 al Ministerului Culturii (MC) a primit o suplimentare de 1 milion de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la Muzeul Național de Istoriei a României.

În iunie 2014, reprezentanții Ministerului Culturii declarau pentru MEDIAFAX că Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din București are nevoie de peste 27 de milioane de euro pentru lucrările de consolidare și restaurare, patrimoniul acestuia urmând să fie mutat, cel mai probabil, la Casa Presei.

Ministerul Culturii preciza la momentul respectiv că „o viitoare investiție în consolidarea și reabilitarea clădirii-monument istoric a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) presupune parcurgerea mai multor etape, între care prioritară ar fi refacerea proiectului, iar cea mai importantă și dificilă este asigurarea fondurilor bugetare suficiente unei astfel de restaurări”.

În acest context, MC menționa că aceste proceduri necesită, în primul rând, „un efort de timp”, care nu va permite demararea efectivă a lucrărilor în cursul anului trecut.

„Din estimările făcute de către Ministerul Culturii în baza analizei documentației de specialitate, reiese un total necesar pentru actualizarea proiectului și finalizarea lucrărilor pentru redeschiderea pentru public a tuturor celor 60 de săli de expoziție a muzeului de aproximativ 27 de milioane de euro, fără TVA. Pentru îndeplinirea procedurilor de achiziție publică a contractului de proiectare, a celui de execuție a lucrărilor și realizarea propriu-zisă a acestora în acord cu importanța istorică, arhitecturală și culturală a edificiului, dar și cu rolul esențial al instituției muzeale ce o adăpostește, estimăm o perioadă de timp necesară de 36 de luni de la data alocării fondurilor”, au declarat pentru MEDIAFAX, la momentul respectiv, reprezentanții Ministerului Culturii.

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a fost înființat în 1970, fiind „cel dintâi muzeu de arheologie și istorie din țară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativității”, se arată pe site-ul instituției.

În consecință, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal prețios, în singurul loc public unde securitatea și vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeași măsură. De asemenea, o mulțime de alte piese de mare valoare arheologică și istorică au poposit în expozițiile MNIR, pentru a ilustra mileniile de istorie ori, pentru mai multă acuratețe, istoria de atunci.

Clădirea care adăpostește muzeul este ea însăși monument istoric, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic de inspirație germană. Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 și 1977, astfel încât procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentanților muzeului, în ultimul deceniu.

Oportunitatea financiară a apărut însă doar în 2002. În septembrie 2002, expoziția permanentă a Muzeului Național de Istorie a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea structurii de rezistență a început în iarna aceluiași an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporție de aproximativ 50%. Finalizarea lucrării de reconstrucție era așteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi însă respectat.

Potrivit site-ului instituției, în ciuda dificultăților pe care reabilitarea le-a generat, s-a reușit ca trei dintre secțiile expoziției permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul și Columna lui Traian) să rămână deschise, iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazda mai multor expoziții temporare.

Muzeul Național de Istorie ocupă 8.000 metri pătrați și reunește în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoștință cu mărturii despre prezența omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani î.e.n), cultura materială și spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane și transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariția și definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluția burghezo-democratică de la 1848, câștigarea independenței, declanșarea celor două războaie mondiale și intrarea României sub influență rusească.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Național de Istorie a României se numără brățări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, monede grecești de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis și Kallatis, un depozit de unelte și arme de fier, precum și monede de argint și bronz.