Studiu. Google ar putea decide următorul președinte al SUA

Votanții indeciși sunt mai predispuși să îi ofere votul acelui candidat care apare pe primul loc la rezultatele de căutare din Google, chiar dacă referirile sunt negative, scrie Daily Mail.

Studiul citat de publicația britanică a fost realizat de American Institute for Behavioral Research and Technology și a relevat că gigantul tehnologic are un rol edificator în conștiința colectivă.

Astfel, votanții indeciși ar putea miza pe rezultatele din Google și vor avea un cuvânt greu de spus la alegerile prezidențiale din 2016. „Este un efect uriaș. Este atât de mare încât devine periculos”, a declarat Robert Epstein, psiholog AIBRT, unul dintre autorii studiului.

INEDIT Astronauții misiunii Artemis II, primul interviu din spațiu după prima noapte pe orbită

13:58

POLITICĂ O nouă propunere AUR: mecanism național de prevenție și avertizare a poluării

13:49

„Cred că acest fenomen reprezintă o amenințare la adresa democrației în sine. Trebuie să avem neapărat o discuție publică, referitor la rolul avut de aceste sisteme informatice în procesele democratice”.

Cercetătorii au început experimentul în rândul a 120 de voluntari din California, pe care i-au rugat să participe la un sondaj fals, bazându-se pe alegerile australiene din 2010.

Fiecare voluntar a primit acces la un motor de căutare fals, denumit Kadoodle, și au fost rugați să cerceteze fiecare candidat înainte de a lua o decizie.

Fiecare dintre voluntari a fost expus unei pagini de rezultate cu 30 de articole reale, 15 referindu-se la candidatul Julian Gillard și 15 la oponentul ei, Tony Abbot.

Pentru 30% dintre „cobai”, rezultatele o favorizau pe Gillard. Pentru o altă treime, rezultatele îi erau favorabile lui Abbot, iar pentru restul s-a folosit o listă „amestecată” cu rezultate.

În cazul celor expuși la rezultatele afișate în mod „subiectiv”, 48% dintre votanți au fost predispuși să voteze cu acel candidat care s-a situat în fruntea rezultatelor pe motorul de căutare.

Trendul a fost menținut chiar și când aceștia au realizat că sunt manipulați, considerând că motorul de căutare a favorizat unul dintre candidați din motive bine întemeiate.

Cercetătorii au repetat experimentul în timpul alegerilor indiene din 2014, eșantionul fiind format din 2.150 votanți indeciși.

Înainte de a repeta experimentul, Epstein a sugerat că diferențele vor fi mai mic, de 1-2%, deoarece votanții erau familiarizați cu candidații.

De fapt, votanții expuși în fața rezultatelor părtinitoare au fost cu 12% mai predispuși să voteze cu candidatul favorizat de motorul de căutare fictiv.

În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, 80% dintre candidați au acces la internet. Presupunând că 10% dintre aceștia sunt indeciși înaintea zilei alegerilor, manipularea rezultatelor de căutare ar putea reprezenta o armă veritabilă.

De exemplu, dacă Google ar fi existat în 1960, favorizarea lui Nixon pe internet ar fi însemnat un eșec pentru John Kennedy.

Nu există dovezi care să ateste că Google manipulează în mod deliberat rezultatele de căutare în perioada alegerilor. Algoritmul Google ține cont de „relevanță” și „credibilitate”, însemnând că dezechilibrul este creat de „inteligența artificială”.

„Fără intervenția vreunui angajat de la Google, înseamnă că algoritmul Google a influențat, în ultimii ani, rezultatele alegerilor prezidențiale din unele țări ale lumii”, a conchis Epstein.