Două puteri mondiale vor să intre în lupta împotriva ISIS. „Lucrurile nu mai pot continua așa”

Criza refugiaților sirieni, care fug din calea războiului din țara lor, ar explica această schimbare de strategie a Parisului, scrie Reuters, care citează această informație publicată de ziarul Le Monde în ediția de sâmbătă.

„Toată lumea își dă seama că lucrurile nu mai pot continua așa”, a declarat o sursă citată de ziar.

Franța este angajată din septembrie 2014 – în Irak – în coaliția împotriva grupării Statul Islamic, dar a refuzat până acum să intervină militar în Siria.

Anturajul președintelui francez nu a comentat informațiile publicate de Le Monde, trimițând la conferința de presă semestrială pe care François Hollande urmează să o susțină luni dimineața la Palatul Elysée.

EXCLUSIV Premieră în administrația locală. Două comune din țară au decis să se unească pentru a face față măsurilor de austeritate impuse de Bolojan. Cum s-a decis cine va fi primarul

15:10

Cum se desparte corect în silabe cuvântul ”fereastră”. Exercițiul de clasa a doua dă bătăi de cap multora

15:00

„Președintele își va prezenta poziția și perspectivele”, potrivit unor surse.

Șeful statului francez a îndemnat, joi, la o „soluție politică” în Siria. „Este necesar să facem în așa fel încât să putem găsi o soluție politică și să luptăm împotriva terorismului prin metode bune și o bună cooperare”, declara el pentru presă.

„Nu sunt de ajuns simple discursuri. Sunt de luat decizii. Aceste decizii este necesar să fie ale comunitții internaționale”, a adăugat șeful statului francez, care a propus, împreună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, crearea unui mecanism „permanent și obligatoriu” de repartizare a refugiaților sirieni.

Pe de altă parte, speranțele premierului britanic David Cameron ca Marea Britanie să atace ținte ale Statului isamic în Siria par să pălească, din cauza probabilei alegeri a candidatului Jeremy Corbyn în funcția de lider al Partidului Laburist (opoziție), relatează AFP.

După revenirea din vacanță a Parlamentului, luni, Guvernul de centru-dreapta al lui Cameron spera să supună la vot această problemă, într-o încercare de a extinde rolul pe care-l joacă în prezent Londra în cadrul coaliției anti-SI.

Însă Corbyn – unul dintre cei mai vocali oponenți ai Războiului din Irak (2003), care vrea să prezinte scuze pentru implicarea britanică în acest conflict în cazul în care va fi ales liderul principalului partid de opoziție pe 12 septembrie – se opune acestei decizii.

„Voi continua demersurile în această problemă dacă există un consens real în Marea Britanie în acest sens, înainte să merg în Parlament”, a declarat Cameron vineri, într-o conferință de presă.

El a subliniat că acțiunea militară împotriva SI face parte din „programul cuprinzător” pe care-l pregătește în vederea abordării crizei imigranților, în care un aflux de oameni, inclusiv sirieni, vin în Europa.

Membrii Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului urmează să discute marți despre posibile atacuri aeriene în Siria.

„El crede că este momentul unei consolidări a acțiunii împotriva ISIL (un acronim pentru SI), dar ar prefera să continue în mod consensual”, a declarat recent un purtător de cuvânt al lui Cameron.

Însă acest lucru pare imposibil cu Jeremy Corbyn la conducerea laburiștilor.

„Nu sunt convins că atacuri aeriene în Siria nu vor face altceva decât să omoare o mulțime de civili și alți oameni”, a declarat Corbyn pentru AFP, la un eveniment de campanie, săptămâna trecută.

În cazul în care va fi ales, așa cum se preconizează, veteranul laburist ar putea ridica probleme mai ample și mai sensibile – în dmeniul Apărării – în fața lui Cameron.

Întrebat, joi, într-o dezbatere, în ce circumstanțe ar mobiliza trupe britanice în străinătate, Corbyn a răspuns că este „sigur că există câteva. Dar nu mă pot gândi la ele în acest moment”.

Corbyn – unul dintre liderii de marcă ai Coaliției Opriți Războiul, care a organizat unul dintre cele mai mari mitinguri britanice împotriva Războiului din Irak, vrea, de asemenea, să elimine elementele disuasiunii nucleare a Marii Britanii.

Dorința lui Cameron de a lupta în Siria are legătură cu uciderea de către jihadiști a 30 de britanici, în iunie, pe o plajă, în Tunisia.

El și-a semnalat intenția de a organiza un vot pe această temă în timpul unei vizite în Statele Unite, în iulie, când a apreciat că este necesar ca Londra să „facă mai mult” în lupta împotriva SI.

Marea Britanie face parte dintr-o coaliție de peste 60 de țări și a trimis opt avioane de tip Tornado în misiuni de luptă în Irak, dar și avioane fără pilot de tip Reaper.

Piloți britanici din cadrul coaliției au participat deja într-un număr redus de atacuri aeriene în Siria.

Însă Cameron a fost criticat pentru o lipsă de coerență în strategia sa în regiune.

David Richards, un fost comandant al forțelor armate britanice, l-a acuzat pe Cameron că-i lipsește „curajul” să acționeze mai devreme, în timp ce președintele Comisiei speciale pentru Apărare din cadrul Camerei Comunelor, Julian Lewis, a denunțat o politică încropită „pe genunchi”.