Noua lege „Big Brother” a fost adoptată. MARILE PROBLEME din actul normativ convenit la Cotroceni

Noua lege„ Big Brother” a fost susținută de toate partidele, după o inițiativă din mai, a președintelui Klaus Iohannis de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Cu toate acestea, actul normativ, care vine după ce Curtea Constituțională a desființat legile privind retenția și accesul la date cu caracter personal, pe motiv că aduc atingere vieții private, preia o serie de prevederi din legi declarate neconstituționale. Este vorba de acele normative care reglementau prelucrarea datelor în cazul cartelelor pre pay, dar și accesul, în general, la datele personale.

Noile reglementări asumate la Cotroceni, și votate astăzi, arată că „la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”.

MILITAR Omanul solicită Iranului un acord privind crearea unei rute alternative în Strâmtoarea Ormuz

23:43

REACȚIE Raed Arafat reacționează după ce Ion Cristoiu a spus că șeful DSU își amenință anchetatorii

23:15

Prevederea este în fapt, o combinație a două articole din legea 298/2008 care a fost declarată neconstituțională. Dispozițiile fuseseră preluate în legea 82/2012, care a picat și ea, in corpore, la Curtea Constituțională.

De asemenea, proiectul asumat de liderii tuturor partidelor prevede că solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale  – SRI, SIE, SPP, MApN, MAI și MJ, prin structuri specializate – sunt „supuse dispozițiilor articolelor 14, 15, 17-23 din legea 51/1991 privind siguranța națională”. Acestea fac însă referire la articolul 13 din legea 51/1991. O formulare similară a picat la Curtea Constituțională odată cu legea 82/2012.

„Curtea mai constată că, potrivit art.13 lit.e) din lege, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile existenței unor amenințări la adresa siguranței naționale a României, astfel cum sunt definite acestea la art.3 din Legea nr. 51/1991, să solicite obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice, de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul acestora, și reținute de către acești a potrivit legii, fără ca acest articol ori art.14 din lege să prevadă că această solicitare trebuie să fie autorizată de către judecător”, se arată în motivarea judecătorilor constituționali.

Legea adoptată astăzi va fi trimisă la promulgare președintelui Iohannis.

Prevederi

–  datele de trafic referitoare la abonați și utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului vor trebui șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

– prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

–  când sunt transmise în format electronic, solicitările și răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrității datelor.

– la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și al securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații de rețele electronice destinate publicului pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția informațiilor cu caracter personal.

 Mate Andras: legea încalcă decizii CCR

La dezbaterile generale, deputatul UDMR Mate Andras Levente a precizat că acest proiect de lege în forma în care este prezentată încalcă decizii ale CCR de neconstituționalitate pe motiv că nu este o protecție sigură a datelor personale și nu respectă dreptul la viață privată.

Deputatul PNL Valeria Schelan a spus că PNL este în favoarea acestui proiect care este important pentru securitatea României, în contextul crizei refugiaților. În opinia ei, proiectul are o fomă mult îmbunătățită, față de propunerile precedente care au fost respinse de Curtea Constituțională și răspunde rezervelor societății civile.

Deputatul PC Bogdan Ciucă a spus că cei care se opun proiectului „abordează subiectul pe lângă”, arătând că nu este vorba de o lege a cartelelor prey pay, nici de ascultarea telefoanelor, ci de datele tehnice care să permită identificarea echipamentele de comunicații.

„Am constatat că majoritatea celor care abordează subiectul îl abordează pe lângă, nu vorbim de legea cartelelor prey pay, nici de ascultarea telefoanelor. Nu vorbim de o încălcare a drepturilor, nu creează vulnerabilități. Legea are în vedere nu ascultarea convorbirilor, noi vorbim despre date de identificare a echipamentelor, datele tehnice care să permită identificare echipamentului de comunicații”, a spus Ciucă.

„Textul nu spune că trebuie reținute datele 3 ani, ci că trebuie șterse datele în cel mult trei ani. Deci îl obligă pe operator să șteagă datele în maxim 3 ani. Există temeri datorită subiectului, istoriei noastre, dar nu aici le rezolvăm”, a adăugat Ciucă.