Medici și angajați din Suceava, trimiși în judecată pentru falsificare de dosare de pensionare

Potrivit unui comunicat al Parchetului Curții de Apel Suceava, în urma unui denunț formulat în anul 2010 și înregistrat inițial la Parchetul Tribunalului Suceava, apoi la Parchetul Curții de Apel, au fost declanșate cercetări, în urma cărora s-a stabilit că mai mulți medici de la cabinete individuale sau angajați ai Spitalului Județean „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava au falsificat, în perioada 2009 – începutul anului 2011, înscrisuri din care ar fi rezultat că mai multe persoane din județ ar fi fost supuse unor investigații medicale, în urma cărora au fost diagnosticate cu diferite boli cronice, ceea ce nu corespundea realității.

Falsificarea acelor documente a fost făcută la solicitarea unor persoane care aveau contact direct cu viitorii beneficiari ai pensiilor de invaliditate sau certificatelor de handicap. Acestora din urmă li se promitea, în schimbul unor sume de bani, obținerea actelor necesare, cât și pensionarea sau încadrarea în grad de invaliditate, ca urmare a pretinsei influențe exercitate pe lângă membrii comisiilor cu putere de decizie, susțin procurorii.

LIVE Nicușor Dan se întâlnește la Cotroceni cu liderii fostei coaliții. Programul consultărilor

06:00

TURISM Top 5 destinații turistice din România pentru sezonul de vară. Unde preferă românii să-și petreacă concediul

06:00

Anchetatorii au făcut mai multe percheziții în acest caz, iar de la locuințele persoanelor vizate de anchetă au fost ridicate acte medicale – formulare în alb aflate în uzul Spitalul Județean Suceava, o parte din acestea având „impresiunile a diferite parafe aparținând doctorilor specialiști, parțial sau total completate cu diagnostice, internări, investigații medicale”, precum și copii ale actelor de identitate ale clienților beneficiari, pe baza cărora se completau actele tipizate.

Actele falsificate au ajuns, în final, la persoanele ale căror date de identificare erau consemnate în cuprinsul lor, fiind folosite pentru obținerea frauduloasă de certificate de încadrare în grad de handicap sau pensii de invaliditate.

Potrivit anchetatorilor, cu câteva excepții, clienții beneficiaseră deja de prima decizie de încadrare în grad de invaliditate, iar în mai multe cazuri aceștia se prezentaseră o dată sau de mai multe ori si la termenele de revizuire.

Totodată, conform sursei citate, cele mai multe persoane s-au aflat în situația revizuirii gradului de invaliditate, iar în momentul emiterii deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, medicul expert înscria investigațiile medicale pe care beneficiarul trebuia să le realizeze până la termenul următor de revizuire.

În cazurile anchetate, „de frica pierderii gradului de invaliditate sau de a fi trecuți într-un grad mai mic (care presupunea încasarea unor sume mai mici de bani), precum si din motive de lipsă de timp (majoritatea clienților fiind oameni care locuiesc în mediul rural, având de parcurs anumite distanțe pentru a se supune investigațiilor medicale și de întreprins diverse activități gospodărești), s-a acționat pentru obținerea actelor medicale ce trebuiau prezentate la revizuire, fără ca persoana să fie supusă investigațiilor consemnate în cuprinsul acestora”, mai arată procurorii.

Sursa citată subliniază că în niciun caz analizat nu s-a considerat a fi necesară supunerea persoanelor care au obținut acte medicale fictive vreunei expertize medicale care să stabilească dacă acestea sufereau sau nu de afecțiunile medicale care au determinat confirmarea diagnosticului în baza căruia s-a realizat încadrarea în grad de invaliditate. În toate cazurile, cu câteva excepții, persoanele au beneficiat de pensie de invaliditate în baza unor decizii vechi, care au fost prezumate a confirma că acestea suferă într-adevăr de anumite afecțuni medicale.

Procurorii mai arată că ancheta penală „s-a concentrat asupra realității investigațiilor medicale realizate de cei chemați să se supună revizuirilor medicale în condițiile legale”.

„Legea prevede că în momentul în care se constată că o persoană suferă de o anumită afecțiune medicală, fiind emisă de autoritatea competentă o decizie de încadrare în grad de invaliditate, în baza căreia se plătesc periodic sume de bani, cu titlu de pensie, acea persoană este obligată să se prezinte, în termenul stabilit, pentru verificarea menținerii (sau nu) încadrării, încadrarea într-un alt grad (mai mare sau mai mic) și plata lunară, în consecință, de sume de bani. Pentru analizarea situației medicale a beneficiarului pensiei de invaliditate, acesta trebuia să realizeze, anterior termenului stabilit de comisie, investigațiile medicale solicitate. În urma realizării acestor investigații, pacientul prezenta o anumită situație medicală, care era supusă, la termenul de revizuire, analizei medicului expert din cadrul comisiei de examinare. Or, atât timp cât persoanele cercetate nu s-au supus în mod real unui control medical (de orice natură – ca urmare a prezentării la un consult în fața unui medic specialist, a examinării acestuia în urma internării într-o unitate spitalicească și implicit a neefectuării oricăror investigații medicale de tipul – analize, ecografii, etc.), mențiunile din actele medicale prezentate comisiilor de examinare nu indică situația medicală reală a acestora în momentul respectiv”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, majoritatea înscrisurilor medicale au fost falsificate de persoane „care au dobândit cunoștințe medicale ca urmare a funcționării lor în cadrul secțiilor Spitalului Județean Suceava, o anumită perioadă de timp, pe lângă medicii specialiști, timp în care au observat modul de examinare, consemnările realizate (conținutul actelor), tipul de analize corespunzătoare, diagnosticul corespunzător unui anumit tip de analize”.

De asemenea, în tot acest timp, persoanele respective au avut acces la formularele tipizate folosite de unitatea spitalicească, pe care și le-au însușit, dovadă fiind numărul mare de înscrisuri de acest tip găsit la perchezițiile realizate, mai susțin procurorii.

Anchetatorii adaugă că, „lucrând în anturajul medicilor specialiști”, persoanele respective au găsit momentele prielnice în care să poată folosi neautorizat parafa doctorilor, prin aplicarea impresiunilor acestora pe documentele tipizate ale spitalului, procurându-și astfel înscrisuri în alb, purtând parafa doctorului specialist, pentru a le folosi în caz de nevoie.

Totodată, procurorii precizează că, în timp, prin diferite mijloace de comunicare, cei care s-au ocupat de falsificarea acestor înscrisuri au aflat modul cum trebuie să acționeze, pentru ca aceste documente să fie primite și să ducă la rezultatul dorit.

Astfel, în cazul dosarelor de handicap s-a aflat ce afecțiuni sunt primite pentru obținerea unei încadrări și cum trebuie acestea susținute de conținutul actelor falsificate, iar în cazul dosarelor de pensie s-a acționat „și cu mai multă ușurință”, întrucât diagnosticul principal era deja stabilit în decizia anterioară, în care erau consemnate și investigațiile cu care persoana trebuia să se prezinte la revizuire și a fost necesară doar conceperea conținutului medical care să susțină respectiva afecțiune în gradul solicitat.

În câteva situații s-a constatat implicarea directă în activitatea infracțională a doctorilor specialiști, care au completat diferite acte medicale fără niciun fel de consultație, se mai arată în comunicat.

În acest caz au fost trimise în judecată 35 de persoane, acuzate de 628 de infracțiuni de fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale, trafic de influență, complicitate la aceste infracțiuni, cumpărare de influență, sumele primite sau cerute fiind diferite, de la 200 de lei până la 1.000 de euro.

Cazul va fi judecat de Tribunalul Suceava.