Descoperire de proporții la Mangalia. Piesa va fi dusă în Muzeul „Callatis”

Descoperirea noului capitel ionic a fost făcută în timpul lucrărilor de reabilitare a Aleii Teilor, din municipiul Mangalia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Am fost deosebit de surprins în momentul în care am descoperit un nou capitel ionic, la o distanță de 12 metri de locul unde a fost descoperit primul capitel, la adâncimea de 70 de centimetri, în timp ce se săpa un șanț cu o lățime de doar 30 de centimetri. Șansele ca eu să descopăr și acest al doilea capitel erau minime, dar iată că norocul a fost de partea mea. Acest artefact este asemănător cu cel pe care l-am găsit în ziua de 28 octombrie, este realizat tot din calcar de bună calitate, are aceleași dimensiuni și este decorat cu volute, frunze și ove, identice cu cele sculptate pe primul capitel. Am certitudinea că ambele elemente arhitectonice făceau parte din arhitectura aceleiași clădiri antice. Lungimea capitelului este de 50 de centimetri, lățimea de 42 de centimetri, iar înălțimea de 18 centimetri. Dimensiunile, tehnica de lucru și calcarul de bună calitate, din care au fost confecționate ambele capiteluri, mă determină să concluzionez că meșterul (cioplitorul în piatră) a fost una și aceeași persoană”, a declarat directorul Muzeului „Callatis”, Sorin Colesniuc.

El a povestit că ambele capiteluri au fost descoperite în stratul de umplutură, și nu în complexe arheologice, terenul fiind afectat de locuirea aproape neîntreruptă din ultimele două milenii.

FLASH NEWS Traian Băsescu sare în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe”

23:23

FLASH NEWS Tamila Cristescu, în primul rând la lansarea platformei AI a lui Donald Trump, alături de grei din industria tech

23:10

„Pământul a fost bulversat mai ales în ultimul secol, ca dovadă fiind numeroasele șanțuri săpate pentru indroducerea rețelelor de apă, canalizare și curent electric. Am precizat că locuirea a fost aproape neîntreruptă, întrucât, începând cu secolul al VII-lea, după distrugerea cetății Callatis de către avari și slavi, izvoarele istorice și, mai ales, cele arheologice, privind locuirea cetății, lipsesc cu desăvârșire. În secolul al XIII-lea, pe locul unde în antichitate exista cetatea Callatis, pe o hartă din Pisa apare menționată, pentru prima dată, denumirea de Pangalia, iar, în anul 1593, Paolo Giorgi din Ragusa consemnează, pentru prima dată, denumirea de Mangalia”, a spus Colesniuc.

Potrivit acestuia, ideal ar fi ca toată zona să fie cercetată și descoperirile antice să fie puse în valoare, pentru a crește numărul turiștilor la Mangalia, dar pentru aceasta este nevoie de bani.

„Bani pentru cercetări nu au fost și nu sunt. Ministerul Culturii nu ne-a mai dat bani de foarte mulți ani, iar când ne alocă fonduri acestea nu depășesc suma de 5.000 de lei. Cu acești bani nu se pot face ample cercetări arheologice, așa cum ar merita cetatea Callatis. Din partea Consiliului Local nu am primit niciodată bani pentru cercetări arheologice, în ultimile două decenii. Cu siguranță că mai există multe artefacte și monumente arheologice îngropate pe Aleea Teilor din Mangalia. Poate că, peste alte câteva decenii, când aleea va fi din nou reabilitată, se vor găsi bani pentru a fi cercetată întreaga suprafață. Acum, ne bucurăm că reușim să scoatem la suprafață măcar o mică parte dintre comorile antice ale cetății Callatis”, a mai declarat Sorin Colesniuc.

Alături de cele două capiteluri, cu prilejul lucrărilor de pe Aleea Teilor din Mangalia, au fost descoperite o fântână antică, numeroase fragmente ceramice, două fragmente de piuă (vase din piatră cu pereții groși, folosite pentru mărunțit) și diverse fragmente arhitectonice.

„În ceea ce privește capitelurile, îmi permit, în final, să formulez o concluzie mai puțin științifică: probabil că, așa cum au fost cioplite în calcar, în același timp, în urmă cu aproape două milenii, de către același meșter, așa cum au făcut parte (cu siguranță, împreună) din aceeași clădire antică și așa cum au zăcut împreună, în pământ, la mică distanță între ele, timp de aproape două milenii, cele două capiteluri ionice și-au dorit să rămână împreună și în următoarele decenii sau poate chiar secole, în expoziția muzeului callatian, dacă această expoziție va mai exista. Eu sunt convins că putem crea și o frumoasă legendă cu cele două capiteluri, pentru a o povesti copiilor care vor vizita muzeul”, a mai spus șeful Muzeului „Callatis”.

La sfârșitul lunii octombrie, un alt capitel ionic sculptat în calcar a fost găsit în interiorul vechii cetăți Callatis, pe malul mării, în timpul unor lucrările de reabilitare a Aleii Teilor din Mangalia, reprezentanții Muzeului „Callatis” spunând că această descoperire este una dintre cele mai importante din ultimii 17 ani.

Callatis a fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica, întemeiată în secolul al VI-lea î.Ch. Cetatea a prosperat timp de peste o mie de ani, aflându-se sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor, romanilor și apoi bizantinilor, fiind distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX. Este parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar este distrusă din nou în secolul XIII de tătari. Callatis este unul din cele mai vechi orașe ale țării.