Victor Ciorbea propune un plan de grațieri. Cum răspunde ministrul Justiției

Instituția Avocatul Poporului a lansat, joi, Raportul Special privind „Condițiile de detenție din penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă, factori determinanți în respectarea demnității umane și a drepturilor persoanelor private de libertate”.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat că acest raport a pornit de la o campanie declanșată de presă și a vizat inițial anchete în penitenciare, fiind apoi extinsă și la toate centrele de arest preventiv din țară, pentru a avea o radiografie a sistemului.

„Nu am dorit să ponegrim sistemul. Sperăm ca această radiografie și propunerile făcute să poată fi avute în vedere pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și pentru respectarea în mai mare măsură a drepturilor omului. Am pornit de la ideea că resursele financiare sunt extrem de limitate. (…) Am enunțat câteva aspecte care vizează o politică penală care să pună accent pe sancțiuni penale neprivative de libertate și pe grațiere, ceea ce ar lua din presiunea pusă pe sistem”, a spus Avocatul Poporului.

Victor Ciorbea a amintit că până în 2002 s-a practicat acest modelul, chiar și în perioada comunistă, amnistii și grațieri existând la intervale de maximum cinci ani.

„Am acordat o asemenea amnistie și grațiere în 1997 și ultima a fost acordată de Guvernul Năstase în 2002. De atunci nu a mai existat niciuna. Nu este vorba de fapte cu violență, nu e vorba de fapte de corupție, dar astfel de măsuri trebuie gândite și, din când în când, chiar aplicate. Nu trebuie să avem niște restricții fantastice să nu mai grațiem niciodată pe nimeni, chiar dacă este bolnav de cancer în ultimul stadiu. Noi am făcut această propunere, de grațiere a celor care se află în stadii terminale ale unor boli incurabile. Îi faci expertiză, vezi că este incurabil, vezi că este în ultimul stadiu, de ce să îl mai ții acolo? De reabilitat, nu se mai poate reabilita, de ce să nu le dai drumul măcar lor? De ce să mai cheltuiești cu ei într-o pușcărie? Nu mai prezintă niciun fel de pericol pentru societate și pentru nimeni. Trebuie puși în libertate”, a spus Ciorbea.

El a mai explicat că instituția pe care o conduce nu a propus o lege a amnistiei și grațierii în general și nici exceptându-i pe cei cu fapte de corupție sau violență.

„Am propus grațierea celor care suferă de boli incurabile și sunt în stadiu terminal, oameni care zac pe un pat. Nu avem o cifră exactă. La fel, situația celor care sunt bolnavi psihic și care sunt ținuți la un loc cu ceilalți în penitenciar. Acest lucru nu este normal, ca să nu spun că este inadmisibil. Trebuie duși la spitale de psihiatrie și tratați, ținuți sub observație și tratați în consecință”, a mai spus Avocatul Poporului.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat, în cadrul dezbaterii, că nu intenționează să promoveze amnistia și grațierea în mandatul său scurt.

„Nu intenționez să promovez amnistia și grațierea, pentru că mandatul este scurt. Însă nu exclud posibilitatea deschiderii unor dezbateri. Nu cred că asta este prioritatea și nu cred că nivelul de așteptare al societății este în această zonă, ci de a aplica cadrul legislativ pe care îl avem”, a spus demnitarul.

Ministrul Justiției a arătat că raportul Avocatului Poporului dă o imagine de fapt a sistemului penitenciar, însă situația nu este nouă.

„Între 2000-2004 am putut vizita penitenciare și situația era dezastruoasă, și nu mi-e frică să spun acest lucru. La 14 ani distanță, această chestiune este importantă pe agenda publică. (…) Se spune că nu s-a făcut nimic. Am cifre care arată că s-a făcut”, a spus ministrul.

Raluca Prună a mai spus că ar putea, ca ministru, să ceară un plan de construcții de penitenciare, însă acest lucru trebuie privit într-un cadru mult mai larg, având în vedere că sunt școli care nu corespund cerințelor.

„ANP a primit în bugetul pe 2016 tot ce a cerut. Sunt de acord cu doamna Stănoiu (Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției, n.r.), că sunt chestiuni care se rezolvă și fără bani. (…) Pentru a construi orice fel de infrastructură, acest lucru nu se poate face de azi pe mâine. Dacă lucrurile vor merge bine, vom avea două penitenciare noi de acum în patru ani. Problema nu este doar infrastructura penitenciară. Pe lângă măsuri pe terman lung, care presupun investiții de peste un miliard, putem lua măsuri care țin doar de o bună administrare a banului public. Putem introduce mai multe acțiuni ale ONG-urilor, care, cu bani puțini, lucrează cu deținutul pentru reintegrare”, a arătat ministrul Raluca Prună.

Ea a mai spus că există o scrisoare inițiată de fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc și de omologul din Italia, documentul fiind asumat și de alți 12 miniștri, iar scopul este solicitarea de sprijin de la Comisia Europeană, respectiv alocarea de fonduri pentru infrastructura penitenciară.

„Voi continua demersurile predecesorului meu”, a spus Raluca Prună.

Demnitarul a mai spus că, deși se vorbește de numărul mare de deținuți și deși codurile penal și de procedură penală sunt atacate din toate părțile, datele statistice arată o scădere a numărului de persoane arestate preventiv, de la aproximativ 10.500 în 2013 la puțin peste 7.000 în 2014, trendul descendent fiind valabil și în sistemul penitenciar: 15.356 de persoane din februarie 2013 până în februarie 2014, față de 12.415 persoane în perioada februarie 2014- februarie 2015.

„Cred că este datoria mea să promovez codurile atacate, dar care au produs efecte în statisticile Ministerului Justiției. (…) Noile coduri, mai ales Codul de Procedură Penală, care este atacat, a produs deja efecte și avem mai puține cazuri de arest preventiv și mai multe la domiciliu”, a spus ministrul.

Întrebată dacă penitenciarele private ar putea fi o soluție, ministrul Justiției a spus că numai statele extrem de bogate au așa ceva și nu crede că România este pregătită pentru așa ceva.

Fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu a apreciat că raportul Avocatului Poporului este o premieră curajoasă, că marchează un anumit moment și va avea și urmări pozitive.

„Aspectele critice pun în evidență existența unor disfuncționalități, unor nereguli, unor neîmpliniri ale unui întreg sistem din care o părticică este și sistemul penitenciar și mai ales distanța care există încă, moștenită de foarte multă vreme, între modelul legislativ și modelul aplicat. Am selectat, ca nepermise, lipsa reglementărilor secundare, normele de aplicare, legislația subsecventă. Este o boală a sistemului nostru legislativ și care se vede și aici din plin. (…) Asta este o chestiune care nu cere timp și care poate fi rezolvată fără bani. În al doilea rând, supraaglomerarea, starea precară a stabilimentelor, aspectele îngrijorătoare privind sănătatea, asistența medicală, ele trebuie coroborate cu altă chestiune, lipsa unei bănci de date pe sistemul de justiție”, a arătat Stănoiu.

În același timp, ea a arătat că propunerile sunt interesante, dar că i se par timide.

„Actele de clemență, bine că sunt prinse, ele privesc numai persoanele cu probleme medicale deosebite. Eu cred că s-ar putea lărgi cadrul. Sunt atâtea cazuri sociale în penitenciare care pot fi susceptibile, de asemenea, de acte de clemență. Avem experiența din 2002, am făcut-o, a fost scandal, s-a țipat, era cineva care spunea că 15.000 – 20.000 de deținuți vor veni de Crăciun peste noi. Nu au venit. A fost un retur nesemnificativ din cei pe care i-am eliberat atunci. Sunt cazuri dramatice acolo și nu au ce căuta. Foarte bună mi se pare modificarea comisiei de eliberare condiționată și foarte judicios făcută”, a mai spus fostul ministru al Justiției.

Rodica Stănoiu a mai declarat că ar fi bine ca centrele de reținere și arest preventiv să iasă din subordinea Ministerului de Interne și să fie preluate de Ministerul Justiției.

Un alt aspect semnalat de fostul ministru se referă la faptul că, în magistratură, „judecătorul de scaun”, aproape niciunul dintre ei, nu a călcat vreodată în penitenciar.

„Ei nu știu unde îi trimit pe oamenii aceștia. Auditorii, nici ei nu merg niciodată, măcar să viziteze. Ca profesor, duceam măcar studenții în penitenciare, să vadă acest lucru. Ar fi bine ca, printr-un efort comun, să fie cursul de criminologie și penologie la facultățile de drept și predat, și cu vizitarea penitenciarelor, pentru ca de atunci să îi aducem și să vadă ce se întâmplă”, a mai spus Stănoiu.

Întrebat ce părere are despre propunerea Avocatului Poporului de eliberarea condiționată a deținuților aflați în executarea ultimilor trei ani din pedeapsă, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Claudiu Cătălin Bejan, a spus că această chestiune este legată de politica penală și nu este în competența ANP.

„Însă, înainte să ne gândim la astfel de inițiative și de a le promova, ar trebui să vedem care este gradul de acceptanță la nivel de societate. Trebuie să facem o dezbatere largă, publică, cu participarea tuturor actorilor implicați, și nu mă refer doar la cei care au drept de inițiativă legislativă, mă refer la cetățeni, pentru că dacă cetățeanul român nu este de acord cu o astfel de inițiativă, nu cred că va fi de succes. Dacă nu vorbim de reintegrare socială, care mai este scopul pedepsei și care mai e scopul nostru?”, a spus directorul ANP.