Nicolae Păun rămâne în arest preventiv: „Eu nu regret nimic”

ICCJ a respins astăzi cererea de schimbare a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu. În fața judecătorilor acesta a declarat că nu poate fi vinovat de deturnare de fonduri din moment ce nici măcar nu a avut acces la ele și că nu îi pare rău de nimic.

„Eu nu regret nimic. Nu am lucrat în viața mea în proiecte și în programe de niciun fel , nu am fost angajatul Partidei Rromilor, nu am fost remunerat de nimeni. Eu nu pot face deturnare de fonduri dacă nu am acces la fonduri”, a declarat Nicolae Păun la finalul ședinței de judecată.

Deputatul Nicolae Păun le-a transmis din nou scuze procurorilor pe care i-a insultat în convorbirile telefonice private interceptate susținând că „discuția a avut loc în urma cu 7-8 luni de zile fără să știu că eu sunt inculpat, eram la un șpriț … vorbeam cu Mădălin. Îmi cer scuze încă o dată. Nu a fost cu intenție, nu m-am gândit la ceva anume”.

CONTROVERSĂ „Teoria Haosului”, Clubul Valdai și lumea multipolară a lui Putin. „Lumea veche a dispărut, domnește haosul imposibil de gestionat, războiul este noua normalitate”

05:00

EXCLUSIV De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

05:00

Parlamentarul a vorbit și despre Mădălin Voicu, tranmițându-i „să fie sănătos alături de copii, să nu vină niciodată la arestul preventiv că nu e bine”.

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă dacă Nicolae Păun va rămâne în arest sau dacă va fi cercetat sub o măsură preventivă mai puțin aspră.

Nicolae Păun a fost arestat la data de 27 februarie în urma unei decizii a instanței supreme, fiind acuzat de spălare de bani, deturnare de fonduri, evaziune fiscală și alte infracțiuni de corupție.

Nicolae Păun, care este și președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, este acuzat de „folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influență, influențare a declarațiilor, toate în formă continuată”.

Conform DNA, dosarul în care se cere arestarea parlamentarului vizează nereguli în derularea proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi”, cu finanțare din fonduri europene, care s-a desfăsurat în perioada 2010-2013.Potrivit procurorilor, grupul-țintă al proiectului a fost „constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții” și că „în momentul semnării contractului, deputatul Păun Nicolae a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației Asociatia Partida Romilor Pro Europa”.

De asemenea, DNA susține că „banii destinați proiectului (77%) au fost folosiți pentru plata salariilor angajaților proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane existente în Registrul grupului țintă format din 3.296 persoane”.

Astfel, „s-a creat un prejudiciu în suma totală de 12.384.208,72 lei (10.892.425,43 lei reprezentând fonduri europene și 1.491.783,29 lei de la bugetul de stat), având în vedere operațiunile ilicite derulate de conducerea Asociației Partida Romilor și de către managementul proiectului”.

De asemenea, DNA a vizat și proiectul cu finanțare europeană „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, derulat în aceeași perioadă. „A rezultat ca unii dintre participanți au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire, precum și sume de bani între 300 și 600 de lei, în timp ce alte persoane, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs, dar au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc”.

Neregulile în administrarea proiectului au dus la un prejudiciu de „14.866.500 lei (13.327.971 lei din bugetul Fondului Social European și 1.538.529 lei din bugetul național)”.