Un bucureștean care a ales să închirieze un apartament de o cameră amplasat în centrul Capitalei, fie că este în apropierea locului de muncă, fie că dorește să aibă acces mai facil la mijloacele de transport în comun, plătește în medie 330 de euro (echivalentul a 1.400 de lei) pe lună, adică o pondere de 70% din salariul mediu net încasat de acesta.

Câștigul salarial mediu net se ridică la apro­xi­mativ 480 de euro (2.150 de lei), po­trivit celor mai recente date ale Institului Națio­nal de Statiscă (INS), astfel că bucureș­tea­nului îi mai rămâne o treime din salariu, 144 de euro, pentru a-i consuma după bunul plac. Cel mai probabil, o parte din bani se vor duce în consum.

REACȚIE Adrian Toni Neacșu cere explicații publice de la CCR după întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan: „S-a întâlnit pe ascuns cu reclamanții”

20:41

ENERGIE Bușoi: România are rezerve de cărbune pentru Rovinari. Importurile pot acoperi deficitul, dar sunt de 2-2,5 ori mai scumpe

20:29

Însă cum legea dării în plată, unul dintre cele mai criticate și dezbătute proiecte de acte normative postdecembriste, ar putea aduce scum­pirea chiriilor, ieftinirea locuin­țe­lor, dar și condiții de creditare mai severe și mai re­stric­tive, ce ar putea alege bucu­reș­teanul: să plă­tească chirie mai mare sau să se împru­mu­te la bancă pe 30 de ani cu avans mai mare, și, probabil, și cu unele condiții mai stricte.

Analiștii spun că în prezent, având în vedere nivelul mic al dobânzilor, mai indicat este să accesezi un credit pentru achizi­țio­narea unei locuințe.

„În momentul de față, mai indicat este să-ți achiziționezi o locuință prin finanțare bancară întrucât în București ratele sunt mai mici decât chiriile. Este mult mai avantajos să plătești bani pentru un imobil. Și în alte orașe mari ale țării, de altfel. Pe de altă par­te, dacă legea dării în plată va trece în forma în care a trecut de Senat, putem asista la creșterea chiriilor și probabil se va păstra paritatea de acum. Probabil tot o achiziție prin bancă ar fi mai la îndemnână”, a expli­cat Liviu Andrei, director executiv al broke­rului de credite Alliance Finance Broker.

Dobânda Robor cu scadența la trei luni, referința în funcție de care se calculează costul creditelor de retail în lei, a atins aproape 0,80% ieri, dar rămâne în apro­pierea minimului istoric de 0,76% pe an. În luna martie, majoritatea băncilor își actua­lizează ratele la credite în funcție de nivelul Robor, astfel că românii ar putea plăti mai puțin din aprilie. La precedenta rundă de actualizare a dobânzilor, din decembrie, Robor afișa un nivel de 1% pe an. Însă analiștii atrag atenția că Robor va urca și pe măsură ce economia locală va ieși din perioada de încetinire temporară a prețu­rilor, indusă de reducerea TVA, și va păși din nou în teritoriul negativ al inflației.

Pentru un imobil de valoare medie (aproxi­mativ 180.000 de lei, pe 30 de ani) rata lunară de plată ajunge în cazul pro­gra­mului guvernamental Prima casă la 720 de lei, iar costul total de rambursat la 275.000 de lei. Asta dacă Robor la trei luni rămâne sub 1%, plus marja fixă de 2,5 puncte procentuale practicată de bancă.

În cazul unui credit imobiliar standard de valoare asemănătoare, rata lunară de plată este de circa 800 de lei. Diferența dintre cele două produse de creditare imo­biliar o constituie avansul (5% la Prima casă și 15% deocamdată la creditele standard), dar și unele condiții aferente produsului de creditare (cum ar fi interdicția de înstrăinare la Prima casă timp de cinci ani).

Citește în continuare pe zf.ro