Marea Barieră de Corali, în pericol. Cum s-a ajuns în această situație

Lanțul format din aproape 3.000 de aflorimente corale și 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2.600 kilometri și acoperă o suprafață de 344,400 km² este considerat patrimoniu mondial UNESCO și este unicul sistem viu vizibil din spațiu cosmic.

„Aceasta a fost cea mai tristă expediție de cercetare din viața mea. Aproape fără excepție, fiecare recif a fost cercetat amănunțit, am zburat atent deasupra lor și am constatat un nivel ridicat de albire”, a declarat Terry Hughes, profesor la Universitatea James Cook din Australia și expert în albirea coralilor.

Potrivit Descoperă, albirea coralilor are loc atunci când temperaturile cresc și distrug alge minuscule care dau culoare coralilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple e suficient ca temepratura să se modificie și cu 1 grad Celsius. Fără alge, scheletul alb al coralilor gazdă, care stau la bază, este descoperit și organismul începe să moară de foame.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Înălbirea are un impact major asupra sănătății oceanelor, oamenii de știință afirmând că deși recifele de corali acoperă doar o mică parte a fundului oceanului, ei găzduiesc un sfert din viața maritimă.

Acest eveniment de albire este al treilea din istoria mondială. Potrivit Administrației Oceanice și Atmosferice Naționale a SUA (NOAA), primul eveniment de albire, care a avut loc în 1998, a distrus 16% din depozitul total de corali din lume. Al doilea a fost în 2002-2005, care a distrus jumătate din recifele de corali din Marea Caraibelor.

Profesorul Hughes a declarat că zona afectată din Marea Barieră de Corali se extinde pe o suprafață mai mare de 3.800 de km, de la Papua Noua Guinee până la Cairns în nord-estul Australiei, unde încălzirea apelor a fost evidentă de luni de zile. Doar patru aflorimente individuale de recif din acea zonă nu au fost afectate.

„Continuăm să monitorizăm procesul de albire printr-un efort comun al comunității, parteneriate cu industria, știința și tehnologia avansată”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministrului Mediului din Australia, Greg Hunt.

Profesorul Hughes consideră că evenimente de albire par să se agraveze din cauza impactului dual al El Niño, care e considerat vinovat de temperaturi ridicate și secetă în unele părți din Pacific, dar și de creșterea generală a temperaturii globale.

Membrii grupului de mediu WWF Australia au declarat că daunele produse Marii Bariere de Corali reprezintă „fața schimbărilor climatice”, potrivit Descoperă.

„Să fie foarte clar, acest lucru este cauzat de încălzirea globală, iar principalul factor este mineritul și arderea cărbunelui”, a declarat Imogen Zethoven, un director de campanie a Australian Marine Conservation Society.

Reprezentantul grupului Australian Marine Conservation Society a declarat că albirea ar trebui să motiveze guvernul din Australia să-și revizuiească sprijinul pentru extracția cărbunelui.