Peste 50% din comunele din România nu-și pot acoperi cheltuielile

„La nivelul administrației publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a menține administrații locale ale unor localități mici care au capacitate financiară și instituțională slabă, cu consecințe grave asupra dezvoltării economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din România, în momentul de față, nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim de proiecte de investiții pentru dezvoltare”, a spus Cioloș, luni, în Parlament, la „Ora Premierului”.

Șeful Executivului a atras atenția și asupra faptului că programele europene destinate dezvoltării locale se suprapun și nu sunt utilizate eficient, iar în ceea ce privește transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijină „durabil și obiectiv” cele mai sărace comunități.

CONTROVERSĂ Ciolacu acuză „coafarea” bugetului și îi adresează trei întrebări lui Bolojan. „Investiții de 13 miliarde de lei din 2024 ar fi fost mutate în 2025”

17:42

ACUM Nicușor Dan primește la Cotroceni delegația americană. Ce discută președintele României cu emisarii SUA

17:31

„De multe ori, fondul de rezervă al Guvernului este un instrument principal de echilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finanțare a diferitelor comunități locale”, a arătat prim-ministrul.

Dacian Cioloș a amintit că este un an electoral și de aceea Guvernul nu și-a propus „să facă minuni” cu reforma administrației publice locale.

„Dat fiind faptul că este an electoral, nu ne-am propus să facem minuni cu această reformă, în schimb vrem să punem în dezbatere și să creem cadru juridic și oportunități pentru a veni cu câteva soluții la problemele pe care le-am ridicat înainte și anume faptul că avem multe localități de dimensiuni mici care nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare și să aibă resurse de finanțare pentru investiții, programe de dezvoltare”, a spus Cioloș.

Premierul a precizat că ia în calcul două variante de rezolvare a acestei situații, respectiv prin fuziune voluntară(pe baza criteriilor care țin de populație, distanța de centru administrativ teritorial etc..) și o a doua variantă, care poate fi complementară la prima, vizează consolidarea și stimularea cooperării intercomunale pornind și de la exemplul grupurilor de acțiune locală care ar putea fi scheletul, baza acestor cooperări intercomunale întărite, mai bine structurate, cooperări care să fie susținute și din punct de vedere bugetar mai ales pentru proiecte de investiții sau pentru proiecte de îmbunătățirea funcționării administrative”, a spus prim-ministrul.

Șeful Executivului a mai precizat că procesul de descentralizare va continua, în beneficiul cetățenilor, și totodată se vor implementa mecanisme de transparență decizionlă și de participare cetățenească.