Alegerile locale rămân într-un tur. CCR a respins a doua oară sesizarea

Judecătorii CCR au respins ca inadmisibilă a doua contestație a jurnalistului Liviu Avram, care viza hotărârea de guvern privind calendarul desfășurării alegerilor locale. Potrivit unor surse din CCR, excepția privind neconstituționalitatea actului normativ a fost respinsă pe motiv că jurnalistul nu avea calitatea de candidat la scrutinul din 5 iunie.

„Abia acum e de sperat că se va dezbate pe fond articolul privind majoritatea cu care este ales primarul (adică numărul de tururi)”, a scris jurnalistul Liviu Avram vineri pe Facebook.

EXTERNE O femeie de 28 de ani a murit de ciumă în Rusia. Aproape 200 de persoane sunt monitorizate

11:29

DECES A murit Dănuț Buhăescu, primarul orașului Uricani

11:19

El a subliniat că „aproape că nu mai contează ce decizie vor lua judecătorii, important e ca intrăm în alegeri cu un răspuns limpede din partea instanței constituționale supreme asupra acestei chestiuni litigioase și controversate”.

”Mi-am luat angajamentul ca de data asta să vorbesc mult mai puțin față de precedenta înfățișare în fața Curții Constituționale, pentru că oricum noi argumente nu mai am de unde să scot”, a adăugat Avram.

Această ședință vine la o săptămână după ce judecătorii CCR au respins în unanimitate prima sa sesizare privind alegerile locale, din motive procedurale.

”S-a respins articolul 50 (privind numărul de semnături necesare pentru înscrierea candidaturii, n.r.) ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practica vastă în această privință. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalitățile, semnături, fără semnături. De altfel, și Comisia de la Veneția spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiționează de existența unor semnături”, a spus Zegrean.

El a explicat că a fost respinsă și sesizarea privind articolul 101 (privind alegerea primarilor într-un singur tur, n.r.) pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecății. ”În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepției de a candida sau nu în funcție de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său”, a subliniat președintele CCR.

Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Zegrean a afirmat că din punctul de vedere al CCR acestea rămân într-un singur tur.

”Curtea Constituțională tocmai s-a pronunțat astăzi, nu cred că mâine vom schimba. Mai avem încă 30 de dosare venite până astăzi cam cu același obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi până mâine”, a accentuat el.

Pe ordinea de zi de miercuri figurează alte 50 de sesizări, depuse de formațiuni ca: PRM, PND, PMP, Partidul Pirat România, Partidul Verde, Partidul 200 pentru București, Partidul Socialist Român, majoritatea vizând articolul 49 alin 2, potrivit căruia ”pentru fiecare candidat la funcția de primar și lista de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o lista de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul ÎI și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I”.

Tot miercuri CCR va dezbate și sesizarea PNL privind votul Parlamentului privind directorul-general al TVR, acuzând „abuzul majorității parlamentare PSD-ALDE-UNPR” care a decis fără temei că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru alegerea Monicăi Ghiurco.

„În fapt, numărarea voturilor exprimate pentru numirea în funcția de Președinte Director General al S.R.Tv a doamnei Monica Ghiurco s-a realizat după o procedură neconstituțională, deoarece în cauză trebuia luată în considerare majoritatea simplă și nu majoritatea calificată”, consideră liberalii.