Ce boli de piele poate declanșa stresul

Bolile de piele au o strânsă legătură cu tot ceea ce trăim în plan emoțional. „Toate bolile cutanate sunt agravate sau declanșate de stres. Și asta încă dinainte de naștere, în mugurele embrionar primar, pentru că dezvoltarea pielii și cea a sistemului nervos merg împreună”, precizează dermatologul Viviana Iordache pentru Gândul. Se poate observa că pacienții stresați și fragili emoțional se confruntă, în perioadele considerate stresante: examene, conflicte, supărari, cu agravarea acestor pusee, chiar și în cadrul acelor boli care au în principal viză estetică, cum sunt acneea și  rozaceea (cuperoza), vitiligo, dermatita seboreică, asta fără să vorbim de bolile „serioase”, ca dermatita atopică, psoriazisul, eczemele cronice sau lupusul.

Majoritatea bolilor de piele sunt cronice, chiar dacă pacienții admit cu greu că stresul le agravează situația. Acneea poate fi cel mai elocvent exemplu pentru noi, deoarece 75% din adolescenți se confruntă cu această afecțiune, iar noi toți ne amintim cum teza la matematică venea și cu o explozie de coșuri.

EXCLUSIVPrincipalul rival al lui Bolojan din PNL acuză o campanie de atacuri online după ce și-a anunțat candidatura la șefia partidului. „Cine plătește aceste conturi fictive?”

00:13

EMISIUNILIVE VIDEO finala Asia Express 2026 | Lovitură de teatru: Cine a câștigat, de fapt, marele premiu de 30.000€ oferit de Antena 1

00:02

Cele mai frecvente boli de piele declanșate și agravate de stres sunt:

1. Psoriazisul este o boală cronică autoimună care îmbracă mai multe forme și care afectează mai mult de 3% din populație, asta dacă nu-i socotim pe cei cu sebopsoriazis sau pe cei care se întâlnesc cu ruda sa, dermatita seboreică, unde afectarea pare că ar crește de 10 ori. „Psoriazisul se caracterizează prin plăgi roșii, care se acoperă de coji albe, aderente. Exceptând psoriazisul „în picățele” – gutat – care are și cauze streptococice, legătura între stres și psoriazis este ușor de observat. Puseele cu mai multe leziuni (sau cele rezistente la tratament) apar atunci când avem necazuri (divorțuri, concedieri, situații stresante, oboseală psihică). Medicamentele anxiolitice/antidepresivele pot duce la ameliorarea erupțiilor cutanate, chiar în lipsa unui tratament sistemic, doar cu ajutor topic. În cazurile genetice – cam o treime din pacienți – moștenesc tot pachetul: stres de performanță, agitație etc. Dacă se mai suprapun și tulburările hormonale, extinderea și agravarea afecțiunii este inevitabilă.

În plus, starea de excitabilitate îi face pe cei diagnosticați cu această afecțiune să se scarpine sau să rupă coaja, care se îngroașă, iar prezența leziunilor, în special pe față și scalp, îi afectează emoțional, ceea ce creează un cerc vicios al autoîntreținerii bolii”, precizează Viviana Iordache pentru gândul.

De aceea, tratamentul dermatologic trebuie început rapid. „Cu cât tratăm mai repede, cu atât avem șansa să oprim extinderea leziunilor și să rărim episoadele. Nu ne mai mănâncă, coaja nu se mai îngroașă, ceilalți nu se mai sperie de noi, pentru că lumea nu știe că nu este o boală transmisibilă.

În general, trebuie să evităm stresul, alimentația proastă, consumul de alimente bogate în vitamina A, fumatul. Să facem sport, psihoterapie, meloterapie, consiliere, chiar tratament de specialitate, dacă este cazul. Nu este rușine să cerem ajutor, este mai rău să ajungem la afectarea unei mari suprafețe corporale”, subliniază dermatologul.

Nu trebuie să uitam că la pacienții cu afecțiune gravă, tratamentele pot avea reacții adverse importante. „Așadar, cu cât evităm mai bine cauzele, cu atât ne cresc șansele să rămânem la forme mai blânde. Deși boala cronică nu se vindecă, evitarea factorilor favorizanți, tratamentele corecte și rapide ne pot ajuta să avem ani (uneori chiar zeci de ani) de liniște cutanată. De asemenea, este foarte important să ne educăm copilul în sensul managmentului stresului, să încercăm să nu-i transmitem emoții negative, să îl învățăm dietele corecte de mic (morcovi, fructe etc), să îl ajutăm să înțeleagă importanța unei vieți echilibrate”, mai spune dermatologul Viviana Iordache de la centrul Medicum.

2. Acneea este cea mai frecventă afecțiune cutanată. „Trei sferturi dintre adolescenți fac acnee și un sfert dintre aceștia rămân cu tendința de a face coșuri toată viața. Ba mai mult, persoanele care nu au avut probleme se trezesc cu acnee la maturitate, în diferite momente ale vieții (după sarcină, la premenopauză, după anumite tratamente medicamentoase pentru alte afecțiuni sau când își schimbă modul de viață)”, spune Viviana Iordache pentru gândul.

Genetica, stresul, unele medicamente, hrana incorectă, uneori chiar cosmeticele greșit aplicate pot determina apariția de coșuri. „Formele și gravitatea leziunilor variază de la o persoană la altă sau chiar la aceeași persoană de la o zonă la alta sau în diferite momente, după ani de pauză. Vindecarea, cu sau fără semne, (cictrici de acnee) depinde inclusiv de comportamentul nostru. Ruperea coșurilor, stoarcerea lor, acasă sau la cosmetică, poate autoîntreține apariția de noi leziuni. Comportamentul este influențat de stres, sunt oameni care sunt realmente afectați emoțional, se izolează social și dezvoltă trăiri complet greșite, inclusiv în părerea pe care și-o creează vis-a-vis de propria persoană”, declară specialistul pentru gândul.

Acesta este și motivul pentru care ghidurile de tratament, inclusiv cele americane și europene, acceptă ca tratament, în formele grave de acnee, pentru o afecțiune care în sine nu afectează fizic pacientul, medicații cu riscuri importante. „Retinoizi, contraceptive, blocante hormonale, antibiotice cu lunile, toate pentru ca afectarea psiho-emoțională să nu implice, în anumite cazuri, riscuri mai mari pentru pacient decât aceste medicamente.

Mecanismul prin care stresul poate declanșa, întreține și schimba puseele de acnee este cunoscut parțial. Personal, sunt tentată să cred în studiile care arata că stresul psihoemoțional suprasolicită aparatul endocrin. Rezistăm mediului, iar prețul este acneea, mai ales că o parte dintre paciente dobândesc și alte semne ale dezordinii hormonale: ovare polichistice, hirsutism, căderea părului”, afirmă dermatologul Viviana Iordache.

3. Rozaceea (cuperoza) este o patologie cutanată care progresează din cauza afectării vaselor din piele. „Acestea se dilată și se contractă spastic, iar zona afectată suferă variații de culoare, de la roșu la palid. Factorii care declanșează puseul: variațiile de temperatură, anumite alimente și alte afecțiuni, dar în special emoțiile puternice. Spre deosebire de acnee, unde stresul acționează lent, la rozacee acțiunea este rapidă, la unii chiar instantanee.

Rozaceea are patru stadii. „Primul este eritemul pudic, apoi vine cel roșu și cu vine sparte, ultimul, rinofima, este chiar desfigurant. Rozaceea este greșit asociată cu alcoolismul, infecția și lipsa de igienă.

Tratamentele sunt lungi și asociate stadiului în care ne aflăm. Cu cât ne tratăm mai repede, cu atât costul va fi mai mic, în efort, în complicații, în impact estetic și financiar.

E important să învățăm să ne educăm antistres și să ne controlăm puseele emoționale. Uneori, apelăm singuri la alte ajutoare: sport, Yoga, meloterapie, psihoterapie și avem surpriza să constantăm că boala de piele are o evoluție mai bună”, concluzionează dermatologul Viviana Iordache pentru gândul.