Lista-fantomă a obiectivelor României la summitul NATO de la Varșovia

Summitul NATO de la Varșovia continuă eforturile Alianței de a se întări și a se adapta în fața Rusiei, în special pe flancul estic (Polonia, țările baltice, România și Bulgaria), începute în urmă cu doi ani, prin deciziile luate în 2014 în Țara Galilor. „Acum trebuie să facem următorii pași. Deci la summitul de la Varșovia, vom aproba întărirea în continuare a prezenței militare în partea estică a Alianței”, a explicat succint Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, ce se va întâmpla vineri și sâmbătă la Varșovia.

Pentru România, aceste noi măsuri înseamnă găzduirea unei brigăzi multinaționale care poate număra până la 5.000 de militari, care se vor antrena și vor staționa în România. Jumătate din această forță va fi asigurată de militari români, restul nefiind deocamdată clar din ce state aliate vor proveni. Surse din cadrul Alianței au declarat că România negociază cu 4 state membre participarea la această brigadă multinațională, la care se adaugă Polonia și deja contribuția modestă a Bulgariei, anunțată public de la Sofia, de circa 400 de militari.

FLASH NEWS Nicușor Dan, vizită oficială la Praga, la invitația omologului său. Temele discuțiilor: Ucraina, economie și apărare

12:46

FLASH NEWS Abrudean spune că PSD și AUR trebuie să-și demonstreze majoritatea la vot: „Vom vedea, nu doar din declarații”

12:30

Brigada multinațională care va asigura instruirea și prezența permanentă a trupelor aliaților NATO pe teritoriul României se va afla sub comanda Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, inaugurat recent la București. La funcționarea brigăzii urmează să contribuie și Unitatea NATO de Integrare a Forțelor, inaugurată tot la București.

Până la 30 septembrie, pe acest cadru al brigăzii multinaționale din România, NATO urmează să stabilească un pachet de măsuri vizând prezența terestră, maritimă și aeriană în regiunea Mării Negre, au declarat surse din cadrul Alianței.

Acest obiectiv este de altfel singurul despre care se poate spune că a fost obținut de România în marja acestui summit NATO, ținând cont că Jens Stoltenberg a declarat că România a fost cea care s-a oferit să găzduiască acest cadru multinațional de lucru.

În ce privește Polonia și țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia, în aceste țări NATO va amplasa câte un batalion de până la 1.000 de militari fiecare. Se poate vorbi astfel despre o divizare a flancului estic, pentru că țările din nordul acestui flanc beneficiază de un set de măsuri, pe când cele din sud – România și Bulgaria -, de altfel de măsuri.

Summitul NATO de la Varșovia va mai aduce cu sine și angajarea resurselor de supraveghere aeriană NATO AWACS în lupta contra Statului Islamic din Orientul Mijlociu. De asemenea, se va lucra la pregătirea unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia după summit, dar și la întărirea cooperării Alianței cu state non-membre, în special Ucraina, Georgia și Moldova.

Dezvoltarea planului de contingență pentru România

Surse din cadrul Alianței, preluate de o parte din presa de la București, au încercat să acrediteze ideea că un obiectiv atins de România la summitul NATO de la Varșovia ar fi „obținerea” dezvoltării planului de contigență (scenariul detaliat de reacție în cazul unui atac asupra României).

Planul de contingență pentru România, în cadrul NATO, a fost însă creat încă din 2014, după summitul din Țara Galilor, iar o dezvoltare a sa poate cu greu fi considerată un obiectiv „bifat” de România, ci mai degrabă o măsură de „retuning” care vine dinspre Alianță către cel mai important stat din partea de jos a flancului său estic. Planurile de contingență pentru statele aliate, în special pentru cele de pa flancul estic, au fost puse la punct de NATO după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea și a intervenit activ în conflictul din estul Ucrainei.

„Modificarea după acest summit este că și România are acum un plan de contingență, de acțiune, în condițiile în care este atacată. Aceste scenarii vizează varianta atacului României de pe mare, atac terestru, atac de aviație, iar planul de acțiune vine și dă soluțiile de apărare a României alături de forțele ei armate”, declara fostul președinte Traian Băsescu, în septembrie 2014, după summitul NATO din Țara Galilor.

Marele eșec al României: „flotila” NATO de la Marea Neagră a devenit „cadru de exerciții”

Singurul proiect militar în cadrul NATO, inițiat public chiar de București, la începutul anului 2016, a fost o grupare navală comună la Marea Neagră, centrată în jurul celor trei state NATO riverane, România, Bulgaria și Turcia. Oficial, Guvernul României a numit-o „flotilă”. Era declarat obiectiv strategic al Ministerului Apărării Naționale și avea numele de cod K-22. Partenerii strategici americani au susținut această inițiativă regională menită să descurajeze eventualele agresiuni ale puternicei flote ruse de la Sevastopol.

După eșecul de la Sofia, când președintele și premierul bulgar au declarat public că nu se poate pune problema unei astfel de flote îndreptate împotriva Rusiei, România a făcut pasul înapoi: oficialii români, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Dacian Cioloș, au declarat că nu s-a pus niciodată problema unei flote maritime propriu-zise a NATO în Marea Neagră, ci doar de o „prezență NATO înaintată la Marea Neagră” sau un „cadru de exerciții comune”. Cu alte cuvinte, s-a încercat acreditarea ideii că România a negociat și a promovat timp de 6 luni, din ianuarie până în iunie 2016, un obiectiv strategic care se desfășura deja în Marea Neagră încă din 2014: exerciții navale comune ale aliaților NATO.

Surse din cadrul Alianței au confirmat în aceste zile dinaintea summitului NATO că a existat de fapt o ruptură la Sofia, însă au continuat să acrediteze de asemenea ideea că nu a existat proiectul unei flotile a aliaților riverani, deși proiectul a fost numit astfel cu subiect și predicat, într-un document publicat de Guvernul României. „SUA au fost foarte supărate pe poziția Bulgariei și au zis că vor continua demersurile pe căi diplomatice. Totul s-a întâmplat din rațiuni politice, care țin de situația politică din Bulgaria și de stimulente ale părții ruse. Ministerul Apărării bulgar a prezentat solicitări noi cu o zi înainte de vizita lui Klaus Iohannis la Sofia”, au precizat sursele din cadrul Alianței.

Proiectul inițiat de România și care acum pare să fi luat o formă diluată, de cadru de exerciții comune ale aliaților la Marea Neagră, este susținut în continuare de SUA, Franța și Marea Britanie și va fi asumat de România ca națiune cadru, alături poate de Turcia. Bulgaria, în funcție de poziția pe care o va adopta, se va putea alătura de asemenea.

„Ne dorim menținerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecție și de luare a deciziilor actuale și viitoare ale Alianței legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung”, declara președintele Klaus Iohannis pe 1 iulie, la inaugurarea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

„E ceață totală, nu este o chestiune doar de comunicare, cred că și în capul decidenților este o ceață și nici ei nu știu ce vor. S-ar putea să nu fie niciun plan și sunt îngrozit de această perspectivă. Asta e tragedia, că de fapt nu există niciun plan pentru Varșovia”, declara pentru gândul analistul de politică externă Armand Goșu, după episodul de la Sofia, din luna iunie.