România își ia adio de la 2 mld. de euro pe care le ceruse după privatizările din energie

În procesul pierdut de statul român în fața Enel disputa avea legătură cu contractul de privatizare Electrica Muntenia Sud. Potrivit zf.ro, statul a cerut pentru neplata penalităților și nerespectarea prevederilor contractului de privatizare 834 de milioane de euro la care se adaugă alte 378 de milioane de lei, sumă care reprezintă despăgubiri costând în dividendele aferente anilor 2007 și 2008, precum și a dobânzilor aferente acestora.

În total, statul le cerea italienilor aproape 920 de milioane de euro. Italienii nu au plătit atât nici pentru cele trei companii de distribuție și furnizare a energie (Banat, Dobrogea, Muntenia Sud) cumpărate de la stat.

ACTUALITATE 29 Octombrie, calendarul zilei: Richard Dreyfuss împlinește 79 de ani, Winona Ryder 55. Principesa Sofia a României face 69 de ani

07:15

EXCLUSIV Cum explică Dumitru Dragomir „fenomenul” Călin Georgescu: Dacă îl mai țin o lună arestat, va fi președinte

07:00

Entitatea care s-a dus la Paris din partea statului este SAPE, firmă înființată în mai 2014 ca urmare a divizării parțiale a Electrica de dinaintea listării la Bursă. Statul a înființat compania SAPE ca să ges­tioneze pachetele minoritare cu care a rămas la companiile de distribuție și furnizare a energiei electrice privatizate.

Situația nu este singulară. Procese similare au avut loc și în cazul E.On și CEZ, fiind pierdute de România. Totul a început în 2012, când potrivit unui raport la Curții de Conturi,  cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promițând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare. În schimb, din ancheta inspectorilor a rezultat că de fapt CEZ, EON și ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produși de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi este că prețul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii își respectau promisiunile. 

Istoria privatizărilor din energie

După cum gândul a relatat, în 2002, fostul premier Adrian Năstase, ministrul Industriei și Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu, au semnat Hotărârea de Guvern 1377/2002 prin care decideau privatizarea a două filiale ale Electrica: Electrica Banat și Electrica Dobrogea

În 2005, compania italiană ENEL și-a adjudecat privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea. ENEL a plătit pentru cele două societăți de furnizare și distribuție a energiei electrice suma de 112 milioane euro pentru 51% din din acțiunile celor două societăți de stat. ENEL a anunțat în 2005 că va investi în  Electrica Banat și Electrica Dobrogea suma de 1 miliard de euro.

În 2004, același Adrian Năstase, secretarii de stat Andrei Grigorescu și Gheorghe Gherghina au semnat HG 531 prin care s-a decis privatizarea „Electrica Moldova” – S.A. si „Electrica Oltenia”. În 2005, compania germană EON a cumpărat pachetul amjoritar al Electrica Moldova cu 100 milioane euro, iar CEZ – Cehia a cumpărat cu 151 milioane euro pachetul majoritar al Electrica Oltenia.

În 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Comețului, Codruț Sereș, și ministrul Finanțelor, Ionuț Popescu, au semnat HG-ul prin care dispuneau privatizarea Electrica Muntenia Sud. În 2007, procedurile s-au finalizat și Electrica Muntenia Sud a fost cumpărată de compania italiană ENEL. Compania Italiană a plătit 395 milioane de euro pentru 67,5% din acțiuni și s-a angajat la investiții de 425 milioane euro.

În cele cinci contracte de privatizare EON, CEZ și ENEL s-au angajat să facă investiții consistente în filialele Electrica. Compania „mamă” Electrica avea obligația să vegheze asupra modului în care cumpărătorii pachetelor majoritare pentru cele cinci filiale își respectă angajamentele din contractele de privatizare. Prin aceste contracte CEZ, EON și ENEL se angajau că o bună parte din banii să îi investească în filialele cumpărate.

Un raport al Curții de Conturi a României finalizat în 2012 relevă însă iregularități comise de companiile care au cumpărat filalele Electrica. Raportul Curții de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ținut de promisiunile contractuale.

    CITEȘTE AICI NEREGULILE SEMNALATE DE CURTEA DE CONTURI       

Enel: Se pune capăt unor speculații ale Curții de Conturi

„Enel consideră că rezultatul arbitrajului pune capăt unei serii de opinii și speculații ce au fost inițiate de raportul Curții de Conturi din 2012. Decizia demonstrează că Enel și-a îndeplinit obligațiile din contractul de privatizare, inclusiv pe cele legate de investițiile realizate în companiile ce au rezultat – Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia”, se arată într-un comunicat al companiei, remis presei după decizia tribunalului de arbitraj.

În 2013, Electrica a pierdut litigiile de la Curtea Internațională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuție Electrica Banat și Dobrogea.