Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută de navigație din lume, depășind Golful Persic ca număr de decese, relatează Financial Times. Doar în ultimele două luni, numeroase atacuri au avut loc în proximitatea rutei maritime. România ocupă un loc geostrategic aparte în regiune, prin mega-proiectul energetic Neptun Deep. Gândul a stat de vorbă cu expertul în geopolitică energetică Cosmin Păcuraru pentru a evalua o situație exactă a riscurilor la care este supus proiectul strategic Neptun Deep. Ținând cont de creșterea gradului de alertă în această zonă, decidenții ar fi trebuit să includă securitatea maritimă a României în securitatea energetică națională și să asigure toate diligențele în acest sens, explică expertul în energie.
Marea Neagră a devenit oficial cea mai periculoasă rută maritimă din lume. Pericolul emergent a fost anticipat de luna trecută, pentru Gândul, de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN) din România.
Aproximativ 387 de nave au fost atacate în Marea Neagră în perioada iulie-septembrie, de 5 ori mai multe decât în trimestrul precedent. Astfel, de la începutul anului, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră, incidentele soldându-se cu moartea a cel puțin 40 de navigatori (prin comparație, în zona Strâmtorii Ormuz au fost înregistrate 24 de decese). Informația a fost publicată de Financial Times, citând date de la compania de securitate maritimă Ambrey și de la Organizația Maritimă Internațională (IMO).
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fcolaj-atacuri-drone-jpg.jpeg)
Marea Neagră a depășit Golful Persic în ceea ce privește numărul deceselor în rândul navigatorilor civili, devenind cea mai periculoasă rută maritimă din lume. Potrivit Ambrey, aproximativ 387 de nave au fost atacate între iulie și septembrie – de peste 5 ori mai mult față de trimestrul anterior. S-au înregistrat, în medie, peste 4 atacuri pe zi. De notat că Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor în ultima lună și jumătate.
Echipajele de pe tancurile petroliere, navele de marfă și transportatoarele de cereale care intră în Marea Neagră, în apropierea teritoriilor UE și NATO, trebuie să înfrunte un adevărat baraj de atacuri cu drone. Unele estimări arată că numărul atacurilor din Marea Neagră este de peste 6 ori mai mare decât cel din Golf, arată FinancialTimes.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_06_ormuz-2-1280x853-1.webp)
În consecință, multe companii maritime ezită acum să își trimită flotele în Marea Neagră, având în vedere marjele de profit mai mici și riscurile semnificativ mai mari pe care le implică comerțul în această zonă.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fpetrolier-in-flacari-in-marea-neagra.jpg)
Petrolier în flăcări în Marea Neagră – Foto: X/@HormuzLetter
Din cauza amenințărilor, volumul transporturilor maritime a scăzut dramatic luna trecută. Porturile din zona „Marea Odesă” au operat mai puțin de 10 nave, comparativ cu aproape 400 în luna iulie.
De notat că asigurătorii au extins nivelul maxim de risc de război la aproape întreaga suprafață a Mării Negre (cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei). Costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război ajung la 15% din valoarea navei, o rată aproape dublă față de cea practicată în Golful Persic.
Ca răspuns la amenințările tot mai mari, NATO a anunțat desfășurarea unor aeronave, drone și sisteme radar suplimentare. România, Bulgaria și Turcia își intensifică eforturile comune de supraveghere maritimă și de combatere a amenințării minelor.
Pe de altă parte, în Parlamentul European există apeluri pentru lansarea unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră, deși o intervenție directă a NATO rămâne puțin probabilă.
Gândul a stat de vorbă cu expertul în geostrategie energetică Cosmin Păcuraru, care a evaluat cu acuratețe la ce riscuri se expune țara noastră din punct de vedere al afectării obiectivelor geostrategice din zona economică exclusivă Marea Neagră, în special Neptun Deep, platformă aflată în largul zonei. Acesta a confirmat existența unei zone cu risc ridicat și ridicarea gradului de alertă.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fneptun-deep-vot-senat.jpeg)
Neptun Deep
„Știu că a făcut cineva această comparație (n.r. – între Marea Neagră și Ormux), dar cred că e chiar așa. O analiză riguroasă ar arăta că există un risc militar, deoarece este un război activ Federația Rusă – Ucraina în zona asta mare. Vedem că drone sau rachete atacă diverse nave civile. Avem mine maritime în derivă, detectate sau nu. Observăm perturbarea navigației electronice și bruiajul și falsificarea semnalelor GPS și GNSS ce pot afecta poziționarea și siguranța navigației.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fcosmin-pacuraru.webp)
Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală
Am văzut că Organizația Maritimă Internațională (IMO) și Autoritatea Maritimă Norvegiană au avertizat asupra riscurilor generate de războiul ruso-ucrainean”, a declarat Cosmin Păcuraru în exclusivitate pentru Gândul.
„Riscurile sunt diferite, dar nu mai puțin grave. Avem în ambele cazuri amenințări militare și risc de mine marine. Dar geografic nu putem compara. Strâmtoarea are 40 de km deschidere, Marea Neagră are sute de km deschidere. Asta înseamnă probabilități mai mici de incidente. Și nu putem compara impactul geostrategic. În Marea Neagră e mult mai mic. E adevărat că avem trafic de petrol, dar sub nicio formă așa de mare. Mai avem exporturile de cereale ucrainene sau rusești, dar fără impactul strangulării a 20% din producția mondială de petrol și gaze”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Ff3907653-361f-41b0-85b8-1d4c40a97df5.jpg)
Harta polului energetic geostrategic Marea Neagră. Sursă: Cosmin Păcuraru
Chiar dacă nu vorbim de un pericol de gradul zero, consolidarea securității maritime a României și implicit a arealului Neptun Deep ar fi trebuit să devină parte a Securității energetice naționale, avertizează expertul în energie.
„Concluzia importantă: nu putem afirma riguros că Marea Neagră este, în prezent, mai periculoasă decât Ormuz. Pentru România, Marea Neagră are însă o particularitate strategică: amenințările nu privesc doar navele comerciale, ci și porturile, infrastructura energetică offshore, adică Neptun Deep și securitatea economică a regiunii. Acest lucru justifică tratarea securității maritime ca parte a securității energetice naționale. Ceea ce nu s-a făcut până acum și nimeni nu este tras la răspundere”, a conchis specialistul.