PRIMELE IMAGINI cu laserul de la Măgurele. Piesele au ajuns în România

Fizicienii, împreună cu reprezentanții firmei Thales, care construiește laserul, au scos din cutiile sigilate, trei componente mari de laser. Asamblarea acestora va fi finalizată peste aproximativ un an, fiind vorba de sute de astfel de piese care sunt aduse din Franța, la Institutul de Fizică de la Măgurele.

Denumit pe scurt „Laserul de la Măgurele”, echipamentul este mult mai complex decât relevă simpla descriere folosită pentru publicul larg.

În realitate, „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două brațe a câte 10 petawați fiecare, 10 petawați însemnând 10% din puterea Soarelui), și un generator de radiații gamma cu caracteristici performante.

Cercetătorii își propun să găsească soluții și răspunsuri pentru o serie de probleme pe care încă nu le știm sau nu le putem rezolva. Spre exemplu, o aplicație care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele este o metodă revoluționară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicații ar fi simularea radiației cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute stațiile spațiale sau navetele spațiale pentru o călătorie de lungă durată cum ar fi o viitoare misiune spre Marte.

De asemenea, cercetătorii își propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, cum ar fi distribuția elementelor în Univers. Nu în ultimul rând, la ELI-NP s-ar putea accelera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea putea înlocui pe viitor tehnologia folosită acum la CERN, adică marile acceleratoare de particule care au costuri foarte mari de construcție și operare.

Proiectul ELI se desfășoară în trei țări, nu numai în România, iar până în 2018, toate echipamentele vor fi instalate în cadrul sediului care se contruiește în prezent pe platforma de la Măgurele.

Istoric vorbind, ideea de ELI s-a născut în 2005, la inițiativa comunității europene a cercetătorilor laseriști și în principal a cercetătorului francez Gérard Mourou. În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 țări. Câștigătorii au fost România, Republica Cehă și Ungaria. Proiectul din România costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), o parte din bani fiind alocați de Comisia Europeană și restul din bugetul guvernului român.

Cameraman: Romică Croitoru