Miza pentru România a unui acord care a ridicat tensiunea în UE. Ce înseamnă CETA, dincolo de eliminarea vizelor pentru Canada

CETA este un acord prin care părțile – Canada și Uniunea Europeană – elimină peste 97% din taxele vamale și barierele non-tarifare, avantajele fiind resimțite mai mult de către investitorii mari, care își pot extinde astfel afacerile în cele două spații. Pentru România, ca țară membră UE, avantajele ar consta în posibilitatea de a atrage investiții străine mult mai consistente, oportunitatea de a crește exporturile către Canada și liberalizarea circulației persoanelor (eliminarea vizelor).

De altfel, mesajele transmise de Guvernul de la București sunt axate pe acest din urmă avantaj. „Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toți cetățenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parțială de la 1 mai 2017. Se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități importante și pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni”, a declarat premierul român Dacian Cioloș.

CONTROVERSĂ Donald Trump, „nominalizat” la Premiul Nobel pentru Pace de fiul lui Biden

12:59

EMISIUNI Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – vineri, 3 iulie, de la ora 18.00

12:35

Dar ce cred oamenii de afaceri români? Înainte de a afla, menționăm că, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, la 30 iunie 2016 valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale România-Canada a fost de 66,3 milioane de euro. „Valoarea exporturilor românești în Canada se ridica la nivelul de 37,8 milioane de euro, în creștere cu 29,8% față de aceeași perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridica la nivelul de 28,4 milioane de euro, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului 2015″, arată o statistică a MAE. Canada se află pe locul 28 în topul primelor 50 de ăîri din care provin investitorii străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

În legătură cu structura și orientarea teritorială a investițiilor canadiene în România, majoritatea societăților mixte activează în industria electronică, industria ușoară, construcții auto și piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcții, confecții metalice, turism. Aceste investiții sunt situate, potrivit MAE, în municipiul București și în județele Bihor, Dolj, Bistrița Năsăud, Brașov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Sălaj și Iași.

Așadar, schimburi comerciale de 66,3 milioane de euro. „Asta e foarte puțin, nici măcar cât cifra de afaceri a unei întreprinderi mici-mijlocii de la nivelul mediei europene. Desigur, pentru un om de afaceri eliminarea vizei poate însemna foarte mult, sunt câteva zile de alergătură. Dar ca impact la nivel de economie, acesta va fi minor”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. El a remarcat că țara noastră „are o piață mare doar ca potențial, nu ca realitate efectivă”. „Probabil că mai suntem vreo 20 de milioane de români, dar asta nu înseamnă că suntem și tot atâția consumatori. Oficial, sunt 4,8 milioane de salariați, din care trei sferturi câștigă până în salariul mediu pe economie. Un milion consumă și restul se uită – aceasta e realitatea la noi. De aceea, nu cred că suntem atât de interesanți pentru piața canadiană, încât să ne facem griji că vin ei peste noi”, a mai spus liderul patronal.

Nici Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, nu se arată impresionat de mizele Acordului CETA. „Este bun, ca orice liberalizare a unor piețe, dar cred că pentru România va fi un impact minor. Cel puțin raportat la exporturile noastre, Canada înseamnă sub 1% din total, deci să nu ne așteptăm la schimbări semnificative”, a declarat Mihai Ionescu, pentru MEDIAFAX.

În schimb, liderii unor ONG care s-au opus adoptării CETA se declară îngrijorați de potențialele efecte sociale ale acestui tratat. Una dintre prevederile acestui acord pe care organizațiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de către companiile mari, multinaționale, să nu adopte unele măsuri de protecție socială, dacă acele măsuri le afectează profitul. „De exemplu, arată oponenții, o corporație care a investit în România și a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul”. Oponenții mai citează, în argumentația lor, o declarație a Angelei Merkel („Trebuie să ne amintim că America funcționează bine pentru cei cu bani, dar nu atât de bine pentru cei fără bani”), dar și o intervenție a președintelui companiei Nestle. Peter Brabeck-Letmathe ar fi declarat: „corporațiile ar trebui să dețină orice strop de apă de pe planetă, iar populația să nu poată primi apă fără să plătească; cea mai bună soluție pentru accesul la apă este privatizarea acesteia. Apa, fiind un aliment ca oricare altul, ar trebui să aibă o valoare de piață”.

De la pesimismul activiștilor sociali și scepticismul reprezentanților mediului de afaceri până la optimismul guvernamental, România are la dispoziție mai bine de un an pentru a analiza și ratifica Acordul CETA. Până atunci, Canada va introduce o ridicare parțială a vizelor pentru cetățenii români eligibili care călătoresc în această țară. Astfel, la 1 mai 2017, cetățenii români care au deținut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care dețin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizații electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.