Guvernul propune ca 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie făcut de către cei cu dizabilități

La nivel mondial, pe 3 decembrie se marchează Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. În România, momentul aduce în discuție situația celor 775.000 de persoane cu dizabilități înregistrate în țară și greutățile la care acestea sunt expuse zilnic, cei mai mulți dintre ei ajungând pretext pentru afaceri prospere la limita legii.

Statistica ultimilor ani arată că mulți patroni de „unități protejate” au ales să își dezvolte afacerile la limita legii, pe seama acestor persoane. În anul 2008, în România erau 280 de unități protejate cu 1.027 de persoane cu dizabilități angajate. În 2015, numărul unităților a crescut la 800, dar persoanele cu dizabilități angajate au rămas la 1.700. Unii întreprinzători au speculat legea permisivă astfel că sunt situații în care o persoană cu dizabilități ajunge să lucreze doar câteva ore pe lună.

FLASH NEWS Cehia, pregătită să intervină în cazul în care Rusia ar ataca un stat baltic. Premierul Andrej Babis: „Trebuie să trimitem două brigăzi mecanizate”

15:34

CONTROVERSĂ Trump spune că este în regulă ca dictatorul nord-coreean Kim Jong Un să dețină arme nucleare. „Pentru că sunt singurul om din lume pe care îl place”

15:33

Autoritățile susțin că au identificat această problemă și că se lucrează la soluții: „Pe angajare în muncă cred că trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la aceste unități protejate și cum putem să le activăm pentru a angaja și mai multe persoane cu dizabilități în această formă de muncă protejată. (…) Am constatat că dacă numărul de unități a crescut exponențial, nu putem spune acest lucru și despre persoanele cu dizabilități angajate. Tocmai de aceea am inițiat un proiect de act normativ pentru a îmbunătăți modul în care aceste unități protejate funcționează și pentru a ne asigura că putem absorbi mai multe persoane cu dizabilități în structura lor.(…)

Minim 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie realizat de către persoane cu dizabilități. Este o condiției cheie pentru că în momentul de față avem autorizate inclusiv unități protejate care vin să se autorizeze cu o persoană cu dizabilități care realizează normă de lucru de două ore pe lună, ceea ce este de neacceptat. Trebuie să facem un pas înainte dacă vrem să creăm niște condiții reale.”, a declarat președintele Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități (APD), Mihai Tomescu, sâmbătă, în Capitală, la un eveniment cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități.

Proiectul de act normativ se află acum în etapa de avizare, a precizat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, care a explicat că fiecare trebuie să-și adapteze mentalitatea la aceste probleme, pentru a-i ajuta pe oamenii cu dizabilități să se integreze și să ducă o viață normală.

„Din păcate, în România, atunci când dăm anumite facilități observăm că există și persoane care le folosesc în interesul propriu. Într-o unitate protejată angajăm o persoană cu dizabilități cu normă parțială, cu o oră și atunci bifez o condiție ca să pot beneficia de un regim fiscal mai favorabil. (…) Introducem condiția să fie minim 30% persoane cu dizabilități într-o unitate protejată.(…) Oamenii aceștia, dacă ar avea locuri de muncă adaptabile, ar lucra și ar fi mult mai important pentru ei acest lucru decât faptul că primesc o sumă de bani acasă. Autoritățile statului nu o să poată niciodată de unele singure să rezolve toate problemele pentru 775.000 de persoane cu dizabilități. Este vorba despre fiecare dintre noi să își asume o schimbare în mentalitate, în valorile pe care le are și care se duc în comportament”, a susținut ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

La evenimentul organizat în Piața Amzei din București au fost prezentate și expuse vânzării produse făcute de persoane cu dizabilități în cadrul mai multor unități protejate din țară. Printre acestea, produse alimentare, decorațiuni de interior, decorațiuni de brad. Unii dintre reprezentanții unităților protejate reclamă slaba gestionare a banilor încasați de stat de la companiile care nu au persoane cu dizabilități angajate. Totodată, aceștia vorbesc despre discriminări grave în cazul surdo-muților.

„Este impardonabil ca la un spital sau la un medic să nu ai o persoană care să facă comunicare în evaluarea medicală. Sunt persoane surde care au procese în instanță pentru că i-au evaluat greșit, nu au auzit când i-au strigat.(…) Sunt discriminați din start. Nu poți să te angajezi pentru că nu comunici. Și problema cea mai gravă este că acel fond care se strânge, 4 sau 20%, nu știm unde merge. Acel fond este obligatoriu virat la stat de toate instituțiile care nu au persoane cu handicap angajate. Era normal ca acei bani să revină către unitățile protejate, în funcție de numărul de angajați. Acum merg în bugetul de stat dar nu știm unde sau cum se repartizează ” a declarat Ionica Tarău, reprezentanta unei fundații pentru drepturile surdo-muților.

Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat și soții Flip ,din Capitală, ambii imobilizați în scaune cu rotile după accidente suferite în tinerețe. Aceștia au declarat pentru MEDIAFAX că regula de bază este să înveți să accepți și apoi să îți depășești limitele, fără să aștepți tot timpul ajutor de la autorități.

„În primul rând noi trebuie să facem ceva. Să ieșim mai mult, să ne facem prezenți în societate. Cel mai important e să te accepți tu și după aia societatea o să te accepte. Dacă stai închis în casă nu ai nicio șansă. (…) Am avut un accident acum 23 de ani. Nevoia m-a învățat și am depășit acele limite. Trebuie să descoperi în tine acea putere.”, a spus Gheorghe Filip.

Inaccesibilitatea spațiului public încă este o barieră în calea persoanelor cu dizabilități. Faptul că sistemul de educație nu permite încă accesul copiilor în școlile de masă. Un alt impediment -lipsa de deschidere a angajatorilor în a angaja persoane cu dizabilități. Eu sunt un om independent datorită faptului că am reușit să îmi accept situația, să o depășesc și să am posibilitatea să îmi achiziționez o mașină cu cutie automată pe care să pot să o conduc singură și să nu depind de transportul public. În momentul în care îți dorești să fii o persoană activă, independentă fizic și financiar, vei găsi soluțiile și angajatorul care să fie mai aproape de casă, te vei orienta după posibilitățile tale”, a adugat Elena Filip.

Un studiu făcut în anul 2013 de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arăta că doar 4,6% din persoanele cu dizabilități din România au un loc de muncă, în medie unu la sută fiind angajate în instituțiile publice.

În luna septembrie a acestui an, Guvernul anunța că dintre persoanele cu dizabilități din România, 97,7% sunt în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent, iar 2,3% sunt asistate în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoane adulte cu dizabilități.