Cât ar avea de plătit fiecare român pentru a plăti întreaga datorie publică a României

Datoria publică a României a crescut în 2015 cu 6,82% față de 2014 și cu 18,22% comparativ cu 2013, ajungând la 315.833 milioane de lei. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, PIB-ul României a înregistrat o evoluție pozitivă, atingând la sfârșitul anului 2015 valoarea de 712.832 milioane de lei, în creștere cu 11,80% față de nivelul înregistrat în anul 2013 și cu 6,93% față de cel înregistrat în anul 2014.

„Indicatorul datoriei publice raportat la produsul intern brut al țării noastre, având un nivel de 38,4%, calculat după metodologia SEC 2010, situează România, în anul 2015, între primele cinci state membre cu cea mai scăzută datorie publică în PIB”, se arată în Raportul de audit financiar al contului general annual al datoriei publice pe anul 2015 la Ministerul Finanțelor Publice al Curții de Conturi .

INEDIT Ambasadorul Marii Britanii, Giles Portman, spune că România trebuie să explice, cu dovezi, motivul anulării alegerilor

18:30

FLASH NEWS Primele rezultate ale referendumului din Elveția: 69% resping înăsprirea regulilor privind neutralitatea

18:21

Creșterea datoriei publice cu 6,82% în anul 2015 față de anul 2014 a fost determinată în principal de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice guvernamentale și consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziția Trezoreriei Statului.

La sfârșitul lui 2015, deficitul bugetului de stat a fost finanțat în cea mai mare parte (99,84%) din surse interne, respectiv din împrumuturi de stat de pe piața internă (23,13) și din împrumuturi temporare din contul curent general al Trezoreriei Statului (76,71%).

Comparativ cu anul 2014, în totalul surselor de finanțare a deficitului bugetar a scăzut ponderea împrumuturilor de stat de pe piața internă și externă și a crescut cea a împrumuturilor temporare din contul curent general al Trezoreriei Statului. De remarcat este faptul că, în anul 2015, veniturile din privatizare nu au mai fost utilizate pentru finanțarea deficitului bugetului de stat.

Echipa Curții de Conturi a constat câteva abateri, cum ar fi majorarea nejustificată cu circa 44,26 milioane de euro a bugetului proiectului de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații, finanțat din împrumutul BEI II, faptul că Ministerul Finanțelor nu a corelat fondurile alocate de la buget pentru realizarea proiectelor de investiții, cu tragerile din împrumuturile contractate etc.

În concluzie, Curtea de Conturi arată că este necesar ca politica economică a României să fie concentrată în scopul creșterii produsului intern brut – PIB, atât prin dezvoltarea sectorului industrial și sectorului agricol, cât și prin continuarea investițiilor în domeniul construcțiilor și al serviciilor.