Alexandru Nazare susține că modelul de urmat pentru România este „mai puțină risipă, mai multă disciplină”. Ce spune despre ratingul de la S&P

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, scrie pe Facebook că România trebuie să continue modelul „mai puțină risipă, mai multă disciplină” din guvernarea Bolojan. El a subliniat că reducerea deficitului bugetar al României continuă „în linie dreaptă” și a avertizat că, în contextul evaluării agenției de rating S&P, „problemele amânate devin mai scumpe”.

„Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni. În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu”, a scris pe Facebook Alexandru Nazare.

EMISIUNILIVE VIDEO finala Asia Express 2026 | Lovitură de teatru: Cine a câștigat, de fapt, marele premiu de 30.000€ oferit de Antena 1

21:39

NEWS ALERTÎncepe procesul lui Marian Vanghelie în dosarul „Economat 1”. Tribunalul București a decis începerea judecății pe fond. Fostul edil este acuzat de un prejudiciu de 45 de milioane de euro

21:26

Avertisment privind ratingul S&P și costul uriaș al datoriei publice

Deși datele macroeconomice arată o îmbunătățire, România plătește sume colosale pentru dobânzi – peste 42 de miliarde de lei doar în primele opt luni ale anului. Această povară afectează direct resursele care ar putea fi alocate serviciilor publice, susține ministrul finanțelor. În contextul în care evaluarea agenției Standard & Poor’s (S&P) este în plină desfășurare, oficialul a subliniat că menținerea credibilității fiscale se bazează exclusiv pe cifre.

„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a avertizat politicianul, adăugând că „modelul pe care trebuie să îl continuăm este mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni”.

Scăderea deficitului și recordul investițiilor sub guvernul Ilie Bolojan

Alexandru Nazare spune că deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o reducere nominală de aproape 27 de miliarde de lei. Nazare a pus această reușită pe spatele executivului condus de Ilie Bolojan și spune că ajustarea bugetară s-a făcut prin prioritizare, nu prin tăieri.

Investițiile publice au ajuns la peste 97 de miliarde de lei, depășind cu aproximativ 25 de miliarde nivelul din primele opt luni ale anului precedent.

„Aproape 70% din aceste plăți sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR. (…) În doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei – aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”, a explicat Alexandru Nazare, subliniind că obiectivul a fost un buget realist, care să nu sacrifice dezvoltarea pe termen lung.

Provocările bugetului pentru 2027: presiuni financiare și tranziția de la PNRR

Anul viitor se anunță unul extrem de dificil, crede Alexandru Nazare. El ar urma să fie marcat de presiuni legate de consolidarea capacității de apărare, plata hotărârilor judecătorești restante și nevoia de recuperare a puterii de cumpărare în sectorul public, după doi ani în care salariile și pensiile nu au fost indexate. În plus, granturile din PNRR, care au susținut un volum masiv de investiții, se vor diminua considerabil, iar asta va forța trecerea către un model bazat mai degrabă pe fonduri de coeziune și capital privat.

„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari”, a concluzionat Alexandru Nazare.

Astfel, construcția bugetului pentru anul 2027 ar trebui să necesite prudență extremă și un control strict al cheltuielilor. Nazare susține că statul nu mai poate angaja noi cheltuieli permanente fără surse solide de finanțare, iar trecerea de la simpla stabilizare la o creștere economică sustenabilă devine prioritatea zero a administrației.